duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 iunie, 2016

tvaPotrivit statisticilor comunicate joi de Daniel Anghel (PwC), România încearcă de 15 ani să atingă media europeană de 42% pondere venituri bugetare în PIB însă reușește cel mult  30-32%.

”Orice creștere a gradului de colectare cu un procent ar reprezenta un plus de 1,6 miliarde euro. Este important să creștem gradul de colectare, altfel vom fi obligat să umblăm din nou la taxe”, a afirmat Daniel Anghel, la Conferința privind combaterea evaziunii fiscale la TVA în statele din Europa Centrală și de Est.

Una dintre căile de majorare a procentului veniturilor bugetare în PIB o reprezintă sistemul de taxare inversă la TVA, taxă la care toate estimările indică astăzi un ”gap” de peste 8 miliarde euro anual.


Prezentă la conferința organizată de PwC, Jana Stavjanova, director în ministerul ceh de Finanțe, a anunțat că oficiali ai Comisiei Europene iau în considerare aprobarea proiectului-pilot de aplicare a sistemului de taxare inversă pentru TVA, la nivelul întregii economii cehe, în vederea evaluării impactului său în ceea ce privește combaterea fraudei fiscale de tip “carusel”.

Mai nou, Austria, care a încercat la rândul ei să implementeze un proiect asemănător în 2008 dar care nu a fost pregătită din punct de vedere tehnic, a revenit cu solicitarea și vrea să se alăture experimentului din Cehia.

De semnalat că România dorește generalizarea taxării inverse la nivel european. Afirmația a fost făcută, la aceeași conferință, de Mariana Vizoli, director în Ministerul de Finanțe.

Ce împiedică taxarea inversă în România

România experimentează deja acest tip de taxare pentru câteva bunuri și servicii (deșeuri, lemn, materiale de construcții, telefoane mobile și laptopuri), însă Mariana Vizoli afirmă că aplicarea fragmentată a acestui sistem și cu plafoane (aproximativ 5.000 de euro) nu aduce rezultatele scontate.


Lansarea unui proiect-pilot de aplicare a unui sistem generalizat de taxare inversă pentru TVA a fost discutată încă din ianuarie la Consiliul ECOFIN.

Sistemul de administrare fiscală din România nu este însă pregătit, la ora actuală, pentru generalizarea taxării inverse. Măsura ar presupune ca înainte să fie implementat un sistem de administrare a emiterii de facturi în business to business (B2B) în aşa fel încât vânzătorii şi cumpărătorii să comunice online, iar decontul de TVA să fie automatizat.

”Iniţiativa cehilor ar trebui să determine o mobilizare a autorităţilor fiscale, astfel încât România să fie gata pentru adoptarea sistemului, în situaţia în care proiectul-pilot al Cehiei primeşte unda verde şi are rezultatele scontate”, declara la momentul respectiv pentru cursdeguvernare.ro secretarul de stat Gabriel Biriş.

Avantajele taxării inverse

Sistemul de taxare inversă a TVA ar putea duce la eliminarea fraudelor de tip “carusel”, estimate a fi responsabile pentru jumătatea din evaziunea fiscală (pe zona de TVA) de la nivel european.

La ora actuală, la nivel european coexistă două sisteme diferite de taxare: cel invers practicat pentru schimburile intra-comunitare şi cel al plăţilor fracţionare aplicat de toate statele membre.

Aplicarea sistemului de taxare inversă ar elibera importante resurse ale ANAF-ului, ar “scoate” din ecuaţie banii care pot fi furaţi din sistem (prin rambursările de TVA) şi ar muta tot riscul de evaziune la finele lanţului, în retail, care este “la vedere”, explica secretarul de stat Gabriel Biriș pentru cursdeguvernare.ro.

Legislația europeană și sistemul de fraudă B2B

Mecanismul de taxare inversă este reglementat la nivel european de directiva privind TVA (Directiva 2006/112/EC). Statele membre aplică un sistem de plăţi fracţionate pentru TVA, dar li se oferă posibilitatea de a aplica un sistem de taxare inversă pe anumite segmente, unde există riscuri de fraudă.

Domeniul de aplicare a taxării inverse fost destul de limitat la început. Posibilitatea de a utiliza acest sistem a fost extinsă în 2013, când au fost introduse o serie de articole ca răspuns la apelurile făcute de mai multe state membre. Practic au fost adăugate noi categorii de produse şi servicii la care poate fi aplicat. Ca urmare a acestor evoluții, în ultimii ani, cele două sisteme de colectare a TVA au coexistat, fără ”a se fi observat probleme semnificative”, notează reprezentanții Finanțelor din Cehia.

Principalul scop al introducerii taxării inverse este eliminarea dublei pierderi cauzate de fraudele de tip carusel – ”firme fantomă” care facturează TVA-ul de la clienții lor, dar nu îl virează niciodată la bugetul de stat) și rambursările de TVA de care beneficiază clienții firmelor fantomă, cu prejudiciu direct asupra bugetului de stat.

Autorităţile din Cehia arată că sistemul este relativ facil de implementat şi nu implică prea multe modificări. Baza de impozitare, cotele de impozitare, operațiunile impozabile nu se modifică. Singurul lucru care se schimbă este punctul de pe lanț din care este colectat TVA-ul de către administrațiile fiscale.

De asemenea, ei susţin că taxarea inversă menţine neutralitatea fiscală şi că veniturile nu au de ce să scadă. Mai mult, acestea ar putea creşte ca urmare a reducerii fraudelor de tip “carusel” şi ar avea un efect benefic asupra cash-flow-ului companiilor prin eliminarea întârzierilor din sistemul de rambursare al TVA-ului.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: