Miniștrii de finanțe din UE sunt optimiști că se apropie de un acord privind regulile fiscale. Ce știm în acest moment despre chestiunile stabilite și ce rămâne încă deschis pentru negocieri, în cele ce urmează.
Și o concluzie preliminară: Susținătorii disciplinei fiscale sunt tot mai aproape să își atingă obiectivul.
Ce știm: Comisia va decide cum se reduce deficitul
Toate statele membre vor trebui să negocieze cu Comisia planul anual de cheltuieli nete specifice. Pe această cale, Comisia se va asigura că traiectoria datoriei pe 10 ani se află „pe o plauzibilă pantă descendentă” în țările cu un nivel al datoriei peste 60% din PIB.
(Citește și: ”Să se pregătească și România: Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor – a apărut draftul de reformă a regulilor fiscale în UE”)
Pentru celelalte țări datoria trebuie să rămână la „niveluri prudente”.
Cheltuielile nete ar trebui să se bazeze pe o analiză a sustenabilității datoriilor realizată de Comisie. Metodologia urmează să fie publicată și va conține de două prevederi de „salvgardare”:
- o ajustare primară structurală minimă anuală de cel puțin 0,5 puncte procentuale pentru țările cu deficite de peste 3% din PIB
- o reducere minimă a datoriei pentru țările cu niveluri de îndatorare peste 60% din PIB.
Comisia va ține sub observație ”indisciplinații”, deja 3% din PIB e prea mult
Comisia va ține evidența abaterilor anuale de la traiectoria cheltuielilor nete în țările cu niveluri de îndatorare peste 60% din PIB și pentru țările cu deficite peste 3% din PIB.
În cazul în care se constată depășirea unui anumit prag al deficitului negociat, va fi declanșat un raport al Comisiei, care ar putea conduce apoi la deschiderea unei proceduri de deficit excesiv (PDE), brațul corector al regulilor fiscale ale UE.
(Citește și: ”Bruegel: Pentru a debloca reforma regulilor fiscale, UE ar trebui să reimpună procedura de deficit excesiv”)
De asemenea, sub presiunea guvernului german, s-a convenit că ar trebui să existe ”o marjă de siguranță” pentru a menține deficitele sub pragul de 3% din PIB.
Investițiile verzi nu au tratament preferențial
În sfârșit, știm că investițiile în tranziția verde nu se vor bucura de niciun fel de tratament preferențial. Va exista însă un tratament oarecum preferențial al cheltuielilor pentru apărare, deoarece investițiile în acest domeniu vor fi văzute ca un ”factor de atenuare” în situația în care ar trebui să se declanșeze o procedură de deficit excesiv.
(Citește și: ”Cheltuielile de Apărare vor primi statut special în noile reguli fiscale ale UE”)
Cifrele importante care încă nu sunt decise.
O mare parte din construcția sustenabilității fiscale este încă ascunsă de ceață deoarece negociatorii au dezbătut în general principii. Nu există încă texte exacte ce ar putea fi supuse aprobării.
În primul rând, trei cifre importante nu au fost încă decise:
- nu știm cât de mare va fi rata minimă de reducere a datoriei publice
- nu știm la ce nivel de depășire a cheltuielilor se va declanșa analiza Comisiei care va sta la baza declanșării procedurii de deficit excesiv
- nu știm cât de mare trebuie să fie „marja de siguranță” de menținere deficitului sub 3% din PIB
În plus, nu este clar cum va funcționa garanția de reducere a datoriei, probabil ca un control ex ante care ar trebui să ajute la proiectarea traseului cheltuielilor nete.
(Citește și: ”Reforma regulilor fiscale UE și o idee: fondurile europene să fie condiționate de politici fiscale durabile”)
Flexibilitate pentru investiții chiar dacă ai deficit
În acest moment se discută și despre o „medie anuală” de reducere a datoriilor. Nu este clar dacă reducerea datoriei va fi aplicabilă anual sau pentru întreaga traiectorie a datoriei de 10 ani.
Cert este că statele membre au convenit că efortul fiscal nu ar trebui să fie împins către sfârșitul perioadei de ajustare, ci ar trebui să se desfășoare într-o manieră „liniară” pe întreaga perioadă.
Totuși, întreaga idee din spatele planurilor fiscale specifice țării este că, în primă fază, pot fi făcute unele investiții și reforme structurale care să ajute creșterea economică țării, astfel încât reducerea nivelului datoriilor să fie operată prin creștere economică, nu neapărat prin măsuri de austeritate.
Termen final de adoptare: martie 2024
O ultimă necunoscută: nu este clar cât de mult va încerca Parlamentul European să modifice regulamentul odată ce statele membre vor conveni în sfârșit asupra unei poziții.
Termenul final pe care negociatorii și-l acordă acum este martie 2024, când Parlamentul European va avea ultima sa ședință plenară în care ar putea aproba un acord final pe noile reguli fiscale.
Pentru asta, statele membre ar trebui să ajungă la un acord până în decembrie.
Pentru aceasta, principiile vor trebui structurate în texte legale, iar miniștrii de finanțe se vor reuni încă o dată la sfârșitul lunii noiembrie pentru o ședință extraordinară a Consiliului. Abia atunci vom ști exact
***
