Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene par fie de acord cu principiile largi ale unei reforme a regulilor fiscale, menită să le facă mai potrivite realităților economice post-pandemie, însă detaliile cruciale ale acesteia rămân de negociat, se arată în proiectul de concluzii al reuniunii de marți a acestora, obținut de Reuters.
Proiectul arată că țările UE susțin o mare parte din propunerea Comisiei Europene prezentate în noiembrie anul trecut, dar implementarea acestora reprezintă încă o provocare.
Conform propunerilor, limite existente, de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și de 60% din PIB pentru datoria publică, ar rămâne neschimbată.
Guvernele cu datorii mai mari ar negocia cu Comisia planuri individuale de reducere a datoriei, care să cuprindă reforme și investiții, pornind de la o regulă universală care ar impune reducerea anuală a datoriilor cu 1/20 din excesul de peste 60% din PIB.
Deoarece multe țări UE au datorii cu mult peste limita UE, acestea ar avea la dispoziție între patru și șapte ani pentru repune datoria pe o traiectorie descendentă, aceasta fiind negociată cu Comisia pe baza unei analize a sustenabilității datoriilor realizate de executivul european.
Datoria ar scădea treptat prin impunerea unor limite ale cheltuielilor primare nete anuale – cheltuieli care exclud veniturile one-off, dobânzile sau cheltuielile pentru șomajul ciclic – pe care guvernul le are sub control direct.
Noua metodologie ar reprezenta un pas în față de la actualul sistem, al deficitului structural, un indicator inobservabil și predispus la ample revizuiri.
Un guvern și-ar putea negocia o fereastră de timp mai mare pentru a reduce datoria dacă promite reforme și investiții care stimulează creșterea sau reziliența, consolidează finanțele publice sau abordează prioritățile strategice ale UE, cum ar fi tranziția ecologică și digitală sau capacitățile de apărare.
În cazul unor șocuri asupra economiei care sunt în afara puterii unui guvern, ar exista o „clauză de salvare” care să îi permită o abatere temporară de la acordul de reducere a datoriilor convenit, abatere care ar trebui aprobată la nivel european.
Detalii importante
Deși există o convergență între miniștrii de finanțe din UE cu privire la aceste reguli universale, există și multe aspecte asupra cărora aceștia nu sunt de acord.
Cea mai importantă este metodologia folosită pentru analiza sustenabilității datoriilor, de care va depinde acordul de reducere a datoriilor și care ar limita puterea de împrumut și de cheltuieli a unui guvern.
La fel de controversată este problema dacă ar trebui să existe praguri universale comune tuturor țărilor pentru reducerea datoriilor, chiar dacă acestea negociază planuri individuale și, dacă da, cât ar trebui să fie acestea.
Alte întrebări deschise includ cerințele noului cadru pentru acele țări care nu au probleme majore de îndatorare, cum să definească agregatul cheltuielilor, când anume ar trebui să aibă un guvern mai mult timp pentru reducerea datoriilor și cum să pună în aplicare planurile convenite.
Odată ce miniștrii de finanțe vor conveni asupra principiilor, liderii UE vor solicita Comisiei, la summit-ul din 23-24 martie, elaborarea propunerilor concrete.
„Atunci vor începe adevăratele discuții”, a spus un oficial din zona euro implicat în discuții.
***
