miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 februarie, 2019

Statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a abuzului în serviciu, ceea ce se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane.

Aceasta este una dintre concluziile CCR ce apar în motivarea deciziei prin care au admis sesizările făcute pe marginea modificărilor aduse Codului Penal.

Este motivarea deciziei de pe 25 octombrie 2018 prin care CCR a declarat neconstituționale mai multe noi prevederi ale Legii de modificare a Codului Penal, prevederi prin care era dezincriminat abuzul în serviciu, erau redefinite mărturia mincinoasă și traficul de influență etc. Au fost însă considerate constituționaledezincriminarea neglijenței în serviciu și noua definiție, foarte controversată, a grupului infracțional organizat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cele mai importante mențiuni din motivarea CCR:

  • Examinând criticile de neconstituţionalitate (…) constatăm că legiuitorul a eliminat infracţiunea de abuz în serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal şi, în consecinţă, din sfera faptelor sancţionate mai sever în ipoteza în care au produs consecinţe deosebit de grave. Este de observat că legiuitorul nu numai că a redus limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea aplicabilă infracţiunii de abuz în serviciu şi a reglementat pedeapsa alternativă a amenzii, dar a eliminat şi forma agravată a acesteia.
  • Practic, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu – n. red.), aspect care se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane.
  • Regimul sancţionator al abuzului în serviciu a fost nepermis de mult relaxat (…) Mai mult, din moment ce se elimină agravanta analizată, termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu se egalizează la nivelul termenului de prescripţie pentru forma de bază (de altfel, singura existentă în noua formă preconizată a Codului penal), aspect care, corelat cu scăderea maximului special al infracţiunii, duce la un termen de prescripţie unic de 5 ani pentru aceste infracţiuni.
  • CCR aduce precizări și referitor la faptul că nu se poate angaja răspunderea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu prin elaborarea, emiterea şi aprobarea unui act normativ primar/ secundar de către Parlament sau Guvern: Textul analizat trebuia să se refere numai la actele normative adoptate de Parlament şi Guvern. În schimb, textul, aşa cum este redactat, permite chiar membrilor Guvernului ca atunci când iniţiază/ avizează acte administrative individuale să încalce legea, fără a săvârşi infracţiunea de abuz în serviciu, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie referitor la principiul egalităţii.
  • despre dezincriminarea abuzului în serviciu săvârșit în favoarea terților. Modificare făcută de majoritatea parlamentară face ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune doar când fapta este săvârșită „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv”. CCR spune că această sintagmă încalcă art.11 alin.(1) din Constituţie prin raportare la art.19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Sintagma ar duce la nepedesirea funcționarilor publici care comit vădite acte de abuz în serviciu ai căror beneficiari sunt terțe persoane care nu au legături de rudenie sau afinitate cu autorul faptei. ”Rezultă că un abuz în serviciu realizat în favoarea concubinului nu poate fi calificat drept abuz în serviciu, nefiind îndeplinită această cerinţă esenţială a textului de incriminare”.
  • despre limitarea abuzului în serviciu la fapte când există foloase de natură materială: ”Totodată, limitarea cerinţei esențiale la obţinerea numai de foloase materiale este de natură a reduce sfera de aplicare a infracţiunii analizate, iar valorile sociale presupus a fi ocrotite prin aceasta – buna funcţionare a entităţilor publice – vor cunoaşte o protecţie mult diminuată (…) legiuitorul mută centrul de greutate al infracţiunii de la protejarea unităţilor publice la verificarea folosului realizat de către autor.

Sesizările privind modificările aduse Codului Penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie au fost depuse la CCR de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR 


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: