Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

CCR: Dezincriminarea abuzului în serviciu afectează standardul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane

de Vladimir Ionescu , 6.2.2019

Statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a abuzului în serviciu, ceea ce se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane.

Aceasta este una dintre concluziile CCR ce apar în motivarea deciziei prin care au admis sesizările făcute pe marginea modificărilor aduse Codului Penal.

Este motivarea deciziei de pe 25 octombrie 2018 prin care CCR a declarat neconstituționale mai multe noi prevederi ale Legii de modificare a Codului Penal, prevederi prin care era dezincriminat abuzul în serviciu, erau redefinite mărturia mincinoasă și traficul de influență etc. Au fost însă considerate constituționaledezincriminarea neglijenței în serviciu și noua definiție, foarte controversată, a grupului infracțional organizat.

Cele mai importante mențiuni din motivarea CCR:

  • Examinând criticile de neconstituţionalitate (…) constatăm că legiuitorul a eliminat infracţiunea de abuz în serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal şi, în consecinţă, din sfera faptelor sancţionate mai sever în ipoteza în care au produs consecinţe deosebit de grave. Este de observat că legiuitorul nu numai că a redus limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea aplicabilă infracţiunii de abuz în serviciu şi a reglementat pedeapsa alternativă a amenzii, dar a eliminat şi forma agravată a acesteia.
  • Practic, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu – n. red.), aspect care se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane.
  • Regimul sancţionator al abuzului în serviciu a fost nepermis de mult relaxat (…) Mai mult, din moment ce se elimină agravanta analizată, termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu se egalizează la nivelul termenului de prescripţie pentru forma de bază (de altfel, singura existentă în noua formă preconizată a Codului penal), aspect care, corelat cu scăderea maximului special al infracţiunii, duce la un termen de prescripţie unic de 5 ani pentru aceste infracţiuni.
  • CCR aduce precizări și referitor la faptul că nu se poate angaja răspunderea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu prin elaborarea, emiterea şi aprobarea unui act normativ primar/ secundar de către Parlament sau Guvern: Textul analizat trebuia să se refere numai la actele normative adoptate de Parlament şi Guvern. În schimb, textul, aşa cum este redactat, permite chiar membrilor Guvernului ca atunci când iniţiază/ avizează acte administrative individuale să încalce legea, fără a săvârşi infracţiunea de abuz în serviciu, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie referitor la principiul egalităţii.
  • despre dezincriminarea abuzului în serviciu săvârșit în favoarea terților. Modificare făcută de majoritatea parlamentară face ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune doar când fapta este săvârșită „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv”. CCR spune că această sintagmă încalcă art.11 alin.(1) din Constituţie prin raportare la art.19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Sintagma ar duce la nepedesirea funcționarilor publici care comit vădite acte de abuz în serviciu ai căror beneficiari sunt terțe persoane care nu au legături de rudenie sau afinitate cu autorul faptei. ”Rezultă că un abuz în serviciu realizat în favoarea concubinului nu poate fi calificat drept abuz în serviciu, nefiind îndeplinită această cerinţă esenţială a textului de incriminare”.
  • despre limitarea abuzului în serviciu la fapte când există foloase de natură materială: ”Totodată, limitarea cerinţei esențiale la obţinerea numai de foloase materiale este de natură a reduce sfera de aplicare a infracţiunii analizate, iar valorile sociale presupus a fi ocrotite prin aceasta – buna funcţionare a entităţilor publice – vor cunoaşte o protecţie mult diminuată (…) legiuitorul mută centrul de greutate al infracţiunii de la protejarea unităţilor publice la verificarea folosului realizat de către autor.

Sesizările privind modificările aduse Codului Penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie au fost depuse la CCR de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult