Premierul Viorica Dăncilă a explicat marți că există unii „cetăţeni care doresc cu orice chip ca România să nu aibă autostrăzi şi caută să creeze blocaje artificiale”, acesta fiind unul dintre motivele din cauza cărora România nu are autostrăzi.
Explicația a fost oferită ca o acoladă într-un apel în care le-a cerut celor „care îşi iubesc ţara” să vină cu soluții constructive și să se unească „în jurul acestei nevoi acute de a accelera proiectele de infrastructură”.
„Încă ne confruntăm cu încercările unor cetăţeni care doresc cu orice chip ca România să nu aibă autostrăzi şi caută să creeze blocaje artificiale. (…) la sfârşitul lunii ianuarie, acordul de mediu pentru autostrada Piteşti-Sibiu a fost contestat de trei persoane, doi cetăţeni din România şi unul din Dublin. Motivele invocate: număr insuficient de ecoducte pentru mamiferele mari şi insuficienta cercetare a locaţiilor pentru lilieci. Mă întreb cum este posibil aşa ceva. În acelaşi timp mă întreb ce interese au aceşti oameni pentru că, cu siguranţă nu au interes pentru România”, a declarat Viorica Dăncilă, în discursul din preambulul ședinței de Guvern.
Apelul lansat de premier:
A venit momentul să punem toţi umărul la acest proiect. Lansez un apel către toţi cei care îşi iubesc ţara, să ne unim în jurul aceste nevoi acute de a accelera proiectele de infrastructură. Veniţi cu soluţii constructive şi haideţi să facem ce trebuie pentru a îmbunătăţi infrastructura în România.
Discursul Vioricăi Dăncilă este o reacție la ineditul protest ”România vrea autostrăzi”, derulat vineri timp de 15 minute.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ridică-te și vorbește! Elitele României și eroarea lor”)
În marile oraşe, oamenii au întrerupt activitatea şi au ieşit în pieţele centrale cerând îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.
Şi angajaţii Reprezentanţei Comisiei Europene au întrerupt activitatea, precizând că, în perioada 2014-2020, 6.3 miliarde de euro au fost puse la dispoziţia României pentru proiecte de infrastructură, dar proiectele care se derulează sunt din perioada financiară 2007-2013, care nu au fost finalizate la timp.
(Citiți și: ”Câțiva OAMENI spulberă mitul fricii care ”paralizează accesarea de fonduri europene”)
Alte declarații făcute de Viorica Dăncilă pe acest subiect
- luni, 18 martie, la Forumul Industriei Auto Europene 2019, de la Craiova: ”După atâţia ani în care lucrurile au mers cu încetinitorul, Guvernul pe care îl conduc a luat în piept această provocare şi vom demonstra că se poate (…) Ne luptăm de ani de zile cu această mentalitate dar şi cu o serie de piedici puse parcă intenţionat de unii. Da, este o problemă esenţială pentru dezvoltarea viitoare a României, dar acest lucru nu îl putem rezolva decât punând umărul la acţiune, nu făcând circ şi declaraţii politice”.
- 15 februarie: Întrebată câți kilometri vor fi finalizați în 2019, Dăncilă a răspuns: „Aveți un fix legat de acest lucru”.
Reamintim că liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a atacat dur pe inițiatorul mișcării #șîeu, omul de afaceri Ștefan Mandachi. ”Niște șmecheri, care vezi doamne fac ei un metru de autostradă, la ora 12 au început lucrul de autostradă în Moldova, real. Ei fac circ. Noi facem autostrăzi. Ei țipă. Noi dezvoltăm România”, a mai spus liderul PSD.
De precizat: Banca Mondială și statul român au agreeat de principiu termenii contractuali de asistență în proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, documentele urmând să fie supuse aprobării într-o reuniune a board-ului Băncii Mondiale programată pe 26 iulie 2018.
(Citiți și: Raport științific al incompetenței – România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi)
În ce constă proiectul: Documentul care urmează să fie aprobat de Banca Mondială are drept obiectiv declarat ”demonstrarea unui nivel îmbunătățit al capacității de construcție a autostrăzilor” de către România.
Costul asistenței este de 43,3 milioane dolari.
Un răspuns
Cu siguranta ca doamna de lemn are dreptate, dar cauta prea departe problemele la Dublin, ursi si lilieci. Acestea ar trebui cautate la CNAIR, unde jongleriile cu licitatii, contestatii, solicitari de lucrari neincluse in proiect si neplatite, neplati de proiecte si lucrari executate sub diferite pretexte, nealocari bugetare, alocari bugetare pe lucrari franate intentionat pentru a fi convertite spre sfarsit de an in rectificari bugetare, PPP-uri cu iz interlop, etc., etc., isi arata neindoielnic originea in cel mai rafinat si subtil joc de strategie romanesc, cunoscut ca „alba-neagra”.