Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Câțiva OAMENI spulberă mitul fricii care ”paralizează accesarea de fonduri europene”

de Mariana Bechir , 18.3.2019

În urmă cu câțiva ani, Lia Olguța Vasilescu declara că primarii din România au intrat într-o “grevă de semnătură” de teamă să nu ajungă DNA. De atunci, frica de procurorii anticorupție a devenit justificarea preferată a coaliției de guvernare pentru a explica gradul mic al absorbției fondurilor europene și lipsa infrastructurii.

De cealaltă parte stau primarii cu cele mai multe fonduri accesate în plan local din România. Toți spun că sunt normale controalele și verificările – în fond, este vorba de bani publici, de mulți bani publici. Niciunul nu se teme de dosar penal pentru că nu a făcut nimic necinstit. E atât de simplu!

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Retard sever: Să desființăm minciunile oficiale, cu informații curate pentru cățeii dictatorului”)

Problemele lor sunt cu totul altele decât cele de pe lista guvernanților – criteriile restrictive, în special- iar îngrijorarea lor este una singură: că la un moment dat nu vor mai avea oportunitățile conferite acum de accesul larg la bugetul Uniunii.

Teoria conspirației promovată de la vârful statului

Anul acesta, Călin Popescu Tăriceanu pleda pentru eliminarea abuzului în serviciu explicând că teama de DNA face ca România să stea prost la capitolul absorbției fondurilor europene:

Să ne uităm că sunt ţări în care nu există această prevedere de abuz în serviciu. Să ţinem cont de faptul că această prevedere este o moştenire din perioada comunistă şi stalinistă (…)

România stă prost la absorbţia fondurilor europene, stă prost la cu implementarea proiectelor.

De ce? Din acest motiv, pentru că funcţionarii din ministere nu mai vor să semneze, pentru că au toţi grija familie, grija locului de muncă şi în final a propriei libertăţi şi nu vor să se mai angajeze în nici un fel.

Ciugud – comuna cu zonă industrială și niciun șomer

Ciugud este o comună cu mai puțin de 3.000 de locuitori, din județul Alba. Veniturile totale estimate anul trecut se situau sub 13 milioane de lei, dar investițiile programate pe anul în curs sunt de peste șase milioane euro.

Diferența provine din fondurile europene derulate de adminsitrația locală.

Primarul Gheorghe Damian (foto) își amintește că primul proiect cu bani europeni a fost accesat înainte de aderare, în 2006, când au cumpărat un pachet de softuri pentru creșterea capacității administrative. Valoarea – 100.000 de euro.

Totalul derulat în cei 12 ani scurși de atunci depășește 27 de milioane de euro. Este comuna cu cele mai multe fonduri investite.

Cei din Ciugud au rețea de alimentare cu apă, rețea de distribuție gaze, colector canalizare și stație de epurare. Lucruri rare în ruralul românesc, unde predomină încî toaletele în curte.

Iluminatul public și cel al instituțiilor publice este asigurat de la instalații eoliene și fotovoltaice, au o pistă de biciclete, un entru de zi pentru persoanele vârstnice și, mai ales, un parc industrial cu investiții de 10 milioane de euro, unde s-au instalat 26 de firme ce au creat locuri de muncă pentru mai mult de 1.000 de persoane.

“Avem doar două dosare de ajutoare sociale și niciun șomer”, a explicat primarul Gheorghe Damian, exclus anul trecut din PSD. Cine nu lucrează în zona industrială a comunei are job în Alba Iulia.

Proiectul său de suflet este grădinița ultramodernă cu program prelungit, proiect aflat în derulare. Grădinița a fost gândită pentru a-i ajuta și pe riverani, nu doar de locuitorii comunei Ciugud.

Este una dintre cele mai necesare investiții, pentru că le permite părinților cu joburi să-și vadă liniștiți de muncă și va putea angrena dezvoltarea a noi joburi.

Și Gheorghe Damian a fost chemat la DNA, însă nu a avut nicio emoție: “Oricine poate să facă o plângere penală oricui, ăsta este statul de drept. Dar asta nu înseamnă că eu sunt și vinovat. Dacă oamenii ăia mă cheamă să-mi ia o declarație, nu e un capăt de lume”, a declarat Gheorghe Damian pentru cursdeguvernare.ro

A avut controale de la toate instituțiile posibile, de la Curtea de Conturi, Curtea de audit etc. este normal, susține el:

“Sunt instituții ale statului și ale Uniunii Europene puse să ne păzească de fraudă. Când cineva îți dă bani, stabilește și regulile. Dacă respecți regulile, totul devine foarte simplu. Dacă vrei să te plângi, spui că e greau și să mănânci. Nu pot să mă plâng că am avut probleme”.

În opinia sa, cei care nu accesează fonduri nu vor, de fapt, complicații: “Sigur că e mult mai simplu să stai deoparte, să nu te doară capul de nimic, să nu ajungi să nu dormi noaptea că trebuie să depui un proiect, că trebuie să alergi după nu știu câte avize, că nu ai bani de cofinanțare. Dar nu se compară cu nimic satisfacția pe care o ai când duci la capăt un proiect”.

Oradea – orașul cu cele mai multe fonduri europene atrase

Ilie Bolojan (foto) este primarul din România care a reușit să atragă cei mai mulți bani europeni și cu cele mai performante politici de atragere a investitorilor. Oradea a investit în ultimii opt ani 240,4 milioane de euro și a derulat proiecte europene în valoare de peste 160 de milioane de euro.

A avut numeroase controale, uneori reclamă diferite persoane, sau se autosesizează instituțiile după unele materiale de presă. Au fost verificări de la toate instituțiile posibile, inclusiv de la Comisia Europeană. Prin sondaj au picat la control cu trei proiecte, spune Ilie Bolojan.

“Este normal, trebuie să știe cum au fost cheltuiți banii, sunt fonduri publice. Mai ales atunci când ai, de exemplu, un proiect de 70 de milioane de euro. Este o avere foarte mare. Nu s-a întâmplat nimic, toți ne-au verificat, nimeni nu a găsit niic o neregulă”, a explicat primarul, pentru cursdeguvernare.ro.

Altele sunt problemele cu fondurilor europene, spune primarul Bolojan.

În primul rând, condițiile, negociate foarte prost când s-a discutat actualul exercițiu bugetar. Reprezentanții români nu au cunoscut exact nevoile administrațiilor locale, iar primarii de municipii nu au fost consultați.

Așa se face, de exemplu, că oficialii europeni așteptau ca primăriile să solicite parcări subterane sau supraetajate la intrarea în orașe, cum au nevoie occidentalii, dar în localitățile din România lipsesc cele din interiorul localităților. La fel și cu problemele privind transportul public.

O birocratizare suplimentară a adus schimbarea legii, anul trecut, de către actuala coaliție, în încercarea de a-i proteja pe primari de dosare penale.

Înainte, răspundea o singură persoană, primarul, acum dau socoteală toți cei care avizează un proiect.

A apărut o anumită fugă de răspundere la aproape toate nivelurile, spune Ilie Bolojan, o birocratizare ce face ca lucrurile să se miște mai greoi. Pentru a trece acum un document ai nevoie de mai mult efort. “Îți trebuia o lună să obții niște avize, acum ai nevoie de trei luni”, spune primarul Oradiei.

Unii primari își asumau răspunderi, doreau să facă ceva, dar funcționarul alege siguranța și confortul: “Dacă nu se face acest proiect, nu sunt luați banii ăștia, eu pățesc ceva? Nu. Atunci, de ce să risc? Banul tot mi-l iau, nu pățesc nimic. Așa gândesc unii”, .

Problemele cele mari le au primarii aflați la primul mandat, fără experiență, și mai ales cei din administrațiile unde edilii de dinaintea lor au ajuns în instanță.

“Aproximativ 20 de primari, mai ales din sudul și din estul României au avut dosare penale. Acolo, directorii se uită de 10 ori înainte să semneze. Unde există echipe stabile în primării, unde au deja o anumită experiență, cunosc procedura, lucrurile se mișcă”, spune primarul orașului cu cele mai multe fonduri europene atrase.

Primăria din Oradea are o echipă de profesioniști cu experiență între cinci și 15 ani în accesarea fondurilor europene.

Pădureni – Comuna devenită atracție turistică

Temistocle Diaconu (foto) a fost învățător și a creat înainte de 1990 ansamblul folcloric Stejărelul, grație căruia a vizitat mai multe țări. Este singurul primar pe care l-a avut comuna Pădureni, județul Vaslui, după Revoluție.

A implementat în comuna cu 4.000 de locuitori peste opt proiecte europene. Primul, prin SAPARD, în 2005, a fost un drum de patru kilometri modernizat cu un milion de euro fonduri nerambursabile.

Totalul accesat până acum – peste cinci milioane de euro, în condițiile în care comuna a ajuns abia anul acesta la un buget de 350.000 de lei. A atras însă și alte fonduri – clădirea școlii a fost refăcută cu un ajutor elvețian.

Localitatea are alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare, drumuri asfaltate, sistem de colectare a deșeurilor, un centru de copii proveniți din familii cu probleme, spații verzi cu foișoare pentru copii etc.

Primarul este foarte indignat pe presă, după ce a fost criticat că a construit o piscină. În rural!

“Avem zile și cu 1.000 de bilete tăiate și realizăm peste 100.000 de lei anual. Se autofinanțează, nu este o povară pentru buget, ci aduce bani la buget. Cheltuielile sunt de 20.000 – 30.000 de lei.

Vin oameni și din Iași, nu numai Huși. Într-un an ne-am amortizat lucrarea”, explică Temistocle Diaconu.

Comuna este cu totul specială, poate unică în România, și a devenit atracție turistică, datorită standardelor sale, pentru persoane din toată țara. Orășenii din Moldova merg în weekenduri la Pădureni pentru ștrandul lor și pentru locurile de recreere.

Au avut controale, monitorizări, dar nu am avut niciodată vreun necaz. Nu mi-a frică niciodată. Am urmărit să respectăm condițiile cerute de finanțatori. Este normal.

Pe cei care se tem că ar putea deveni subiectul unui dosar penal, primarului Diaconu îi este greu să-i înțeleagă:

Nu este cazul să fie îngrijorați, nu ai cum să ai dosar penal. Nu ai cum! Ești ajutat și de agențiile de finanțare, te duci cu dosarul, ai consultanța, ai proiectantul, ai contabilitatea ta. Nu poți cădea într-o greșeală…

Cum să-mi fie teamă? De ce? Vezi, urmărești, nu cheltui în altă parte. Eu nu știu de ce se plâng.

Să urmărească lucrările, dacă firma nu este serioasă, ai stopat lucrările. Îi urmărești pas cu pas, poți să ai și consultant. Nu văd, nu văd de ce să le fie teamă. E trist să-ți fie frică, pentru că este o oportunitate pentru noi, românii.

Și el este nemulțumit de criterii, că nu beneficiază de puncte pentru zonă dezavantajată:

“Eu sunt supărat pe criteriile din sesiunea asta. Sunt obstrucționiste, ne dezavantajează total. Dar, mergem mai departe, căutăm, luptăm, că nu-ți aduce nimeni pe tavă…

Asta este durerea noastră noastră, cu infrastructura, că asta ne-a mai rămas. Dacă nu rezolvăm problema asta cu infrastructura, nu avem acces la dezvoltare”, spune Temistocle Diaconu.

Și-ar dori drumuri pentru exploatațiile agricole, ca să-i ajute pe fermierii tineri. “Avem legumicultură în Pădureni! Nu am avut niciodată, cumpăram cu sacoșa de la Huși. Sunt niște tineri care au accesat fonduri europene ca să-și dezvolte afacerea.

I-am ajutat și noi pe cei care doresc să investeacă, sau să califice. Am organizat întâlniri cu cei de la AFIR, cu cei de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), totul în ideea de a se dezvolta și la noi ceva”.

Cu investițiile făcute și standardele la care au ajuns, nu au problemele localităților din rural sărac, nu le lipsesc nici medicii, nici profesorii. “Suntem căutați, sigur”, spune primarul.

Principalele lui nemulțumiri sunt criteriile obstrucționiste din programele europene și prejudecătile bucureștenilor în privința Vasluiului.

În rest, spune el:

Dar-ar Dumnezeu să avem oportunități, că noi nu ne plângem de proiecte.

În momentul acesta mai are două proiecte depuse Măsura 7.2, Infrastructură rurală, din PNDR.

Luncavița – un milion de euro venituri, 18 milioane de euro accesate în acest exercițiu bugetar

Ștefan Ilie (foto) a câștigat primul mandat de primar în 2004, când avea 26 de ani și era un tânăr profesor de istorie. A început imediat absorbția de bani europeni, din fonduri de preaderare, cu două proiecte pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă ce totalizau aproximativ 300.000 de dolari.

După aderare, Primăria din Luncavița, județul Tulcea, cu 4.500 de locuitori, a obținut cel puțin 15 proiecte pe programele structurale.

În precedentul exercițiu financiar au accesat fonduri totale de circa 10 milioane de euro, iar pentru cel în curs, primăria are deja în derulare, în diferite stadii, proiecte însumând 18 milioane de euro.

Asta, în condițiile în care veniturile anuale ale primăriei se ridică la numai un milion de euro. “Veniturile din fonduri europene cresc, veniturile cresc și ele”, explică Ștefan Ilie, care își amintește că în bugetul primăriei intrau în 2005 mai puțin de 70.000 de dolari.

Nu numai datorită efectelor în lanț apărute după investiții.

“Am fost prima localitate din România care a introdus posibilitatea plății taxelor și impozitelor online, în 2010 (tot cu bani europeni – n. red.). Am reușit ca cetățenii plecați afară să-și plătească datoriile online, ceea ce a contribuit la creșterea gradului de colectare”, explică primarul Ștefan Ilie.

În ultimii 10 ani, gradul de colectare a taxelor și impozite a oscilat între 95 și 99%.

Aproximativ 25% locuitorii comunei sunt plecați la muncă în străinătate, unii doar temporar, iar primarul este de părere că indiferent de ce va face el în comuna lor, condițiile din țară vor îi vor face pe români să-și caute în continuare joburi în străinătate. În ultimii doi ani, spune primarul, s-a revenit la plecările în număr mare, precum în 2007 și 2008.

Etapele modernizării unei comune – internet pentru toți locuitorii, apoi consultanță pentru accesarea fondurilor

La primărie există o echipă de specialiști care se ocupă de fonduri europene, începând cu scrierea proiectelor. Au apelat la firme de consultanță foarte rar, doar când nu au mai făcut față cu proiectele gestionate de ei, explică primarul Ștefan Ilie.

În perioada 2004 – 2008, au dezvoltat un program local prin care să-i implice și pe locuitori în atragerea de fonduri europene. Mai întâi, au introdus internet pentru școală, bibliotecă, primărie și cetățeni, prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere.

A urmat înființarea unui centru de informare, unde au fost oferite cursuri, formale și informale, pentru locuitorii comunei – de la crearea unui e-mail, până la consiliere pentru depunerea de proiecte.

Ținta finală – depășirea stadiului fermelor de subzistență.

Exemplu: în comună erau foarte mulți stupari, dată fiind vecinătatea unei păduri de tei. Coordonați cu atenție, s-au transformat în PFA, au făcut o asociație, au depus proiecte și au obținut fonduri europene.

Centrul Comunitar Medico – Social Luncavița va fi inaugurat în octombrie, ca asigură accesul adecvat la servicii de asistență medico-sociale primare.

La fel ca și alți primari care au profitat de oprtunitățile existente, și Luncavița a accesat și alte tipuri de fonduri. În octombrie va fi inaugurat centrul social, construit cu 500.000 de franci elvețieni și dotat cu aparatură pentru medicina primară achiziționată din fonduri europene (tensiometre, EKG etc).

Angajații centrului monitorizează fiecare persoană în dificultate din comună, de la persoane în vârstă sau cu dizabilități, până la copii cu părinți plecați la muncă în străinătate.

Primăria acordă și acum asistență socială și medicală la domiciliu – sunt efectuate vizite la domiciliu, în funcție de nevoi – le gătesc, le fac și cumpărături sau curățenie celor care nu mai pot avea grijă singuri de ei.

Însă nu aveau un imobil destinat unor activități de acest gen, unde persoanele cu probleme și în vârstă vor putea face recuperare medicală, iar bătrânii vor putea socializa toată ziua (se oferă și o masă caldă).

Pe viitor, primăria se va ocupa de obținerea dreptului la un însoțitor permanent pentru persoanele singure care au nevoie de îngrijire permanentă.

“Cum să mă sperie DNA? Nu cred că ăia sunt mâncători de oameni”

În ceea ce privește teama de controale sau procurori, Ștefan Ilie spune că “ăsta nu este un motiv să nu faci treabă”:

Am avut plângeri pe la diferite organe de anchetă, la parchet sau instanță. Am avut cu duiumul. Se poate întâmpla ca cineva să facă o reclamație.

Aș fi ipocrit să spun că nu am emoții în cazul unui control.

Dar, atât timp cât eu știu că nu fac altceva decât să accesez un fond european, cum să mă sperie DNA? Nu cred că ăia sunt mâncători de oameni. A, că se întâmplă abuzuri și la ei, e ca peste tot.

Dar, dacă eu am procedat legal, de ce să îmi fie frică?

***
Sunt doar 4 exemple, dar România onestă e plină de astfel de reușite. Boicotate, din păcate, de zona politică.

Un lucru pare să fie cert, periind aceste exemple:

Autoritățile locale și reprezentanții lor evită fondurile europene nu din frica de justiție: ci pur și simplu că acești bani sunt monitorizați la sânge de OLAF: 

astfel că o afacere din care nu poți fura ”nu mai e nicio afacere”! 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Gaze naturale: Costul proiectelor strategice s-a dublat după cererile Ministerului Economiei. Statul încă mai vrea tot profitul Transgaz

Adrian N Ionescu

Conducerea Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de trasnport de gaze naturale, a adăugat noi cinci proiecte majore de dezvoltare a acestuia, în urma presiunilor acţionarului… Mai mult

Stiri

Ghidul euro-alegerilor: sinteza ofertelor candidaților și importanța votului

Ioana Morovan

Un ghid cu sinteza ofertelor electorale și explicații despre importanța votului la alegerile europarlamentare a fost lansat, marți, de echipa Dialectica, o platformă de știri… Mai mult

Stiri

Ucraina va supune la referendum orice eventuală înţelegere cu Rusia cu privire la Donbas

Iulian Soare

Ucraina ia în considerare supunerea la referendum a oricăror acorduri sau înţelegeri de compromis cu Rusia privind rezolvarea conflictului armat din Donbas, în estul ţării,… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: PSD nu va mai primi încă o nominalizare de premier, alegerile vor schimba spațiul politic românesc

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a spus miercuri că alegerile europarlamentare și referendumul vor genera schimbări în spațiul politic românesc, șeful statului anunțând că nu va mai… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul insolvenţelor a scăzut cu 30,22% în primele patru luni din 2019

Adrian N Ionescu

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 30,22%, în primele patru luni din 2019, comparativ cu perioada similară din… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor, apel pentru depunerea de cereri de ajutor de stat pentru companii

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice ”încurajează investitorii să depună cereri pentru finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat 807/2014”. Cererile vor fi analizate în sesiune continuă,… Mai mult

Stiri

Magistrații, obligați să încheie asigurări de malpraxis

Vladimir Ionescu

Magistraţii vor fi obligaţi în curând să încheie asigurări de malpraxis profesional, după ce la finalul anului trecut, după modificarea legilor justiţiei, au apărut şi… Mai mult