Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform unui proiect înregistrat de 39 de parlamentari PSD și patru neafiliați.

Inițiativa pare a fi o compensare aferentă unei reglementări adoptate chiar în ziua în care a fost înregistrat acest proiect la Camera Deputaților: pe 21 octombrie, parlamentarii au aprobat reducerea orelor în sistemul preuniversitar, ceea ce va angrena dispariția unor posturi.

Câte ore vor sta elevii la școală, conform reglementării aprobate pe 21 octombrie:

• 20 de ore/săptămână în învățămȃntul primar
• 25 de ore în învățămȃntul gimnazial
• 30 de ore pe săptămȃnă la învățămȃntul liceal.

Reducerea va angrena și modificarea normelor didactice aferente încadrărilor personalului didactic, adică dispariția unor posturi.

Proiectul acestei legi nu a conținut niciodată un impact, o estimare a posturilor ce vor fi restructurate, iar sindicaliștii au prezentat valori diferite:

• între 15.000 și 20.000, potrivit USLIP Iași
• aproximativ 25.000, potrivit Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI)

Potrivit ultimelor date INS, există aproximativ 215.000 de cadre didactice în preuniversitar şi 23.000, în învăţământul superior.

Ce prevede proiectul înregistrat pe 21 octombrie:

• profesorii care ies la pensie și au minimum 30 de ani vechime vor primi o indemnizație de pensionare de șase salarii medii brute. Potrivit INS, în luna august, câștigul salarial mediu brut a fost în august de 4.981 lei.
• toți profesorii vor primi două salarii anual pentru „formare” sau pentru materiale didactice
• asistenţa medicală gratuită
• vaccinare gratuită

Impactul proiectului (spre deosebire de legea adoptată, proietcul are o estimare):

• cele două salarii acordate pentru “formarea” a “aproximativ 215.000 de cadre didactice în preuniversitar şi 23.000 în învăţământul superior” – un miliard de lei.
• pentru pensionări (cele șase salarii medii brute) – aproximativ 6.300 de cadre didactice pensionate anual, adică 189 milioane lei pe an
• pentru primele de instalare ale profesorilor care se vor titulariza în mediul rural – aproximativ 700 cadre didactice în 2020, 11 milioane lei.

Câte ore muncesc profesorii din UE. Profesorii din România și Cipru – cele mai puține ore la clasă

În România, un profesor muncește într-o săptămână 35,7 ore, conform datelor OECD. Din acest interval, predă la clasă la clasă 16,2 ore și alte opt ore își planifică și pregătește lecțiile la clasă (fie la școală, fie acasă).

Câte ore muncesc profesorii din UE? Doar Cipru și România, dintr-un număr de 34 de state (din Europa și celelalte continente) au program de 16,2 ore.

Media din aceste 34 de țări este de 38,9 ore, din care 19,3 ore la clasă și 7 ore destinate preparării lecțiilor la clasă.

Cei care se întreabă câte ore muncesc profesorii din UE mai trebuie să știe că în cazul României, se observă că media națională de ore pentru predare se situează sub media tuturor celor 34 de state și a statelor din UE, dar timpul alocat pregătirii orelor este declarat peste medie.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Singura soluție pe termen lung la problemele care au distrus Educația”)

Evoluția numărului profesorilor vs numărul elevilor

Personalul didactic din învățământul preuniversitar a scăzut de la 226.624, în 1992:

• la 206.403, în 2005
• la 180.307, în 2011
• 169.275, în 2018

Declinul principal s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial – de la 164.165 cadre, în 1992, la 115.440, în 2018.

Per tot, numărul învățătorilor și profesorilor din primar, gimnazial și liceu era în 2018 cu 25,3% mai redus decât cel din 1992.

Căderea a fost drastică la numărul elevilor:

Anul trecut, numărul total al elevilor înscriși în învățământul preuniversitar a atins un record, comparativ cu cel din 1992: doar 2.466.269 copii în 2018, față de 3.677.128, în 1992:

• în învățământul primar și gimnazial – a coborât de la 2.572.454 copii înscriși în 1992, la 1.653.688, în 2018 (scădere cu peste 900.000 de copii, adică aproape 36%)
• în învățământul liceal (714.013 în 1992, față de 629.755 în 2018 – cu 84.258, mai puțini liceeni, adică cu 11,8%).

Evoluția numărului elevilor din licee este mai puțin relevantă – acceptarea copierii la examene a făcut ca numărul să crească din 1992 până la un maxim de 888.768 în 2011, cu depășirea pragului de 800.000 în 2009.

Introducerea camerelor de supraveghere la bacalaureat a redus semnificativ numărul de absolvenți și pe cel al tinerilor care au promovat așa-numitul examen de maturitate.

Sindicaliștii cer, în premieră, After school în toate școlile. Ar evita concedierile

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită guvernanților reducerea numărului de elevi dintr-o clasă și aplicarea programului Școală după școală pentru toți copiii, printre altele.

Sunt măsuri de reformă pe care sindicatele nu le-au promovat niciodată înainte ca Parlamentul să adopte, luni, legea ce reduce numărul de ore din învățământ (cu cinci ore, de exemplu, pentru învățământul gimnazial și liceal).

FSLI susține într-un comunicat că acesta „va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României”, și le înaintează viitorilor guvernanți două propuneri față de care au avut mereu reticențe, pentru că le-ar fi încărcat programul:

• mai multe clase, adică mai puțin elevi într-o clasă
• programul “Școală după școală” implementat la nivel național.

Dacă propuneirle lor nu vor fi acceptate, sindicatele amenință cu proteste ample.

***