”În iulie 2012 au apărut semne că în România libertatea politică s-ar putea deteriora. Aratăm că aceste semne reflectă un deficit substanțial de libertate economică,
Peter Harold, country director al Bănci Mondiale, spunea zilele trecute că „România trebuie să-şi caute un şablon diferit de creştere”, pe lângă măsurile luate până acum de-a micşora deficitele şi de-a reforma
Preşedintele Traian Băsescu a criticat, sâmbătă, la plecarea spre Bruxelles, la summitul de toamnă al CE, pe liderii zonei euro pentru indecizia în privinţa datoriilor Greciei, indecizie care afectează şi România. Daniel Dăianu şi Teodor Stolojan au explicat pentru cursdeguvernare.ro criticile lui Traian Băsescu.
Economiștii Daniel Dăianu, Ella Kallai și Laurian Lungu propun Guvernului o serie de măsuri pentru creșterea veniturilor la buget, în studiul ”Politica fiscală sub blestemul
În perioada anilor 30, lupta dintre politicieni și piețe a fost câștigată de politicieni. Marii pierzători au fost piețele finaciare, a căror libertate a fost drastic redusă în virtutea ideii greșite că, în sistemul bancar, concurența este dăunătoare. Băncile centrale au fost subordonate guvernelor și au devenit creditori de ultimă instanță. În schimb, lupta declanșată de criza din anii 70 a fost câștigată de piețe.
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii.
La recensământul de probă, desfaşurat în perioada 7-16 mai a.c., s-a constatat că populaţia ţării a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane faţă de 2002
Nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.
Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul
Strategia înseamnă că definim interesul României în context european. Or așa ceva nu există în România.
Trebuie să depășim discuțiile astea autoflagelante, că nu suntem buni de nimic, că toți oamenii de valoare au părăsit țara
La noi nu există o continuitate. Toți miniștrii care s-au perindat au venit cu ideea că tot ce s-a făcut înaintea lor nu e bun și că ei sunt primii care fac reformă.
În încercarea de a fi un stat social, România adună bani după model american (fără a avea eficiența de acolo) și oferă (fără acoperire în posibilitățile reale) beneficii apropiate de cele din Europa Occidentală, desigur, păstrând proporțiile date de puterea de cumpărare.
”La acest moment raporturi de dependenţă de 0,6 pensionari la un salariat îngrijorează în Europa, darmite un raport de 1,3 cât este la noi. E tragic”
”Restructurarea rolului statului asistențial e un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani, clasa politică a văzut asta, de ce n-a făcut nimic.”
Din păcate la noi a lipsit programul ulterior care să valorifice numărul mare și buna pregătire a decrețeilor.
Bulai spune că și erodarea liderilor de sindicat și scăderea încrederii în ei, ca și în politicieni, țin oamenii departe de mișcarea sindicală.
”Echilibrul între patron și angajat ar trebui ținut nu de sindicat, ci de un stat puternic, care să dea legi bune, iar instituțiile statului să vegheze la respectarea lor.”
”În iulie 2012 au apărut semne că în România libertatea politică s-ar putea deteriora. Aratăm că aceste semne reflectă un deficit substanțial de libertate economică,
Peter Harold, country director al Bănci Mondiale, spunea zilele trecute că „România trebuie să-şi caute un şablon diferit de creştere”, pe lângă măsurile luate până acum de-a micşora deficitele şi de-a reforma
Preşedintele Traian Băsescu a criticat, sâmbătă, la plecarea spre Bruxelles, la summitul de toamnă al CE, pe liderii zonei euro pentru indecizia în privinţa datoriilor Greciei, indecizie care afectează şi România. Daniel Dăianu şi Teodor Stolojan au explicat pentru cursdeguvernare.ro criticile lui Traian Băsescu.
Economiștii Daniel Dăianu, Ella Kallai și Laurian Lungu propun Guvernului o serie de măsuri pentru creșterea veniturilor la buget, în studiul ”Politica fiscală sub blestemul
În perioada anilor 30, lupta dintre politicieni și piețe a fost câștigată de politicieni. Marii pierzători au fost piețele finaciare, a căror libertate a fost drastic redusă în virtutea ideii greșite că, în sistemul bancar, concurența este dăunătoare. Băncile centrale au fost subordonate guvernelor și au devenit creditori de ultimă instanță. În schimb, lupta declanșată de criza din anii 70 a fost câștigată de piețe.
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii.
La recensământul de probă, desfaşurat în perioada 7-16 mai a.c., s-a constatat că populaţia ţării a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane faţă de 2002
Nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.
Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul
Strategia înseamnă că definim interesul României în context european. Or așa ceva nu există în România.
Trebuie să depășim discuțiile astea autoflagelante, că nu suntem buni de nimic, că toți oamenii de valoare au părăsit țara
La noi nu există o continuitate. Toți miniștrii care s-au perindat au venit cu ideea că tot ce s-a făcut înaintea lor nu e bun și că ei sunt primii care fac reformă.
În încercarea de a fi un stat social, România adună bani după model american (fără a avea eficiența de acolo) și oferă (fără acoperire în posibilitățile reale) beneficii apropiate de cele din Europa Occidentală, desigur, păstrând proporțiile date de puterea de cumpărare.
”La acest moment raporturi de dependenţă de 0,6 pensionari la un salariat îngrijorează în Europa, darmite un raport de 1,3 cât este la noi. E tragic”
”Restructurarea rolului statului asistențial e un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani, clasa politică a văzut asta, de ce n-a făcut nimic.”
Din păcate la noi a lipsit programul ulterior care să valorifice numărul mare și buna pregătire a decrețeilor.
Bulai spune că și erodarea liderilor de sindicat și scăderea încrederii în ei, ca și în politicieni, țin oamenii departe de mișcarea sindicală.
”Echilibrul între patron și angajat ar trebui ținut nu de sindicat, ci de un stat puternic, care să dea legi bune, iar instituțiile statului să vegheze la respectarea lor.”
