La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Lumea post-criză. Valentin Lazea: Cele 5 forme ale hazardului moral din economia mondială. Pericolul care paşte ţările din periferia euro

de Valentin Lazea 5.10.2011

Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie, „profeţii crizei”, vizionarii viitorului proxim se contrazic.

Cum va arăta, totuşi, economia post-criză?

Cum văd însă economiştii români lumea post-criză? Pentru configurarea unei viziuni minime asupra viitorului iminent, am formulat trei întrebări:

1.Care ar fi principalele 3 lucruri care cu siguranţă că se vor schimba ireversibil în sistemele economice/economia mondială, în baza învăţămintelor pe care suntem siliţi să le tragem din această criză? În ce va consta diferenţa fundamentală faţă de lumea de dinainte de această criză?

2.Care ar fi principalele 3 lucruri la care nu trebuie să se renunţe din principiile economiei mondiale de dinainte de criză ? Care sunt pericolele care ameninţă lucrurile de păstrat?

3.Cum ar putea arăta lumea peste, să zicem, 10 ani, modelată de această criză: atât din punct de vedere al sistemelor economice, cât şi al raporturilor de pe harta economică mondială?

(REDACȚIA)

Astăzi răspunde la cele trei întrebări Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României

1. Nici o schimbare nu se dovedeşte a fi ireversibilă la scara istoriei. În cel mai fericit caz, omenirea învaţă pentru două-trei generaţii să nu repete greşelile trecutului (aşa cum s-a întâmplat dupa marea criza din ’29-’33), după care aceleaşi greşeli sunt făcute cu nonşalanţă. Trei lucururi care se vor schimba temporar după criza actuală ar putea fi:

  • Reglementarea sporită a sistemelor financiare, care se vor reduce ca dimensiune (atât ca număr de angajaţi, cât şi ca valoare adăugată în PIB). Profiturile din sectorul bancar vor scădea, la fel ca şi bonusurile, ceea ce nu va fi neapărat un lucru rău, întrucât minţile cele mai luminate se vor îndrepta spre alte domenii, mai utile social (combaterea cancerului, cucerirea spaţiului cosmic etc.) decât să inventeze instrumente financiare sofisticate, dar toxice.
  • Se va reveni la o pondere mai mare a industriei şi a bunurilor manufacturate în PIB şi în comerţul mondial. Europa va trebui să-şi reinventeze baza industrială, în detrimentul serviciilor, care s-au dezvoltat prea mult în ultimele decenii.
  • Deficitele bugetare şi datoriile publice vor fi monitorizate cu mult mai multă atenţie, atât de guverne, cât şi de sectorul privat. Limitarea creşterii acestora va fi înscrisă în legi şi în Constituţii, iar publicul va fi mult mai atent la fezabilitatea propunerilor populiste ale politicienilor.

Din păcate, toate cele de mai sus nu vor marca o diferenţă fundamentală comparativ cu perioada dinaintea crizei, întrucât aceasta a fost amânată/obturată de diverse măsuri care să întârzie curăţarea “putregaiului”. Durerea rezultată pentru populaţie a fost minimizată, dar totodata au fost ocultate şi o serie de lecţii care s-ar fi putut trage. În esenţă, este vorba de nerepetarea, pe viitor, a hazardului moral, în cele cinci forme ale sale:

  • hazardul moral generat de politici monetare ultra-laxe, cu rate ale dobânzilor de politică monetară sub rata inflaţiei (în SUA şi în 23 din cele 27 de state ale UE), care îi recompensează pe debitori pe seama deponenţilor;
  • hazardul moral generat de politici fiscal laxe (în SUA, dar şi în unele state europene), care recompensează generaţia actuală pe seama generaţiilor viitoare, ce vor trebui  să achite nota de plată;
  • hazardul moral generat de iertarea prea rapidă a băncilor salvate cu bani publici, care ar fi trebuit să nu poată distribui dividende acţionarilor, bonusuri managerilor şi creşteri de salarii angajaţilor până când datoria către bugete de stat nu va fi fost plătită în totalitate. În schimb s-a ales soluţia suboptimală a taxării nediscriminării a tranzacţiilor financiare;
  • hazardul moral generat de comportamentul Rezervei Federale, care tipăreşte dolari fără consideraţie pentru consecinţele inflaţioniste în lume, îndeosebi asupra ţărilor emergente, unde ponderea alimentelor şi energiei în coşul de consum este considerabilă;
  • hazardul moral (evitat până în prezent) care s-ar manifesta dacă, prin emisiunea de eurobonduri, ţările nedisciplinate financiar din Sud ar fi salvate de ţările disciplinate financiar din Nordul Europei.

Întrucât niciuna din lecţiile de mai sus (cu excepţia ultimei) nu au fost învăţate/internalizate, lumea post-criză va suferi, în esenţă, de aceleaşi probleme cu lumea dinainte de criză.

2. Principalele lucruri la care nu ar trebui să se renunţe sunt  următoarele:

  • Păstrarea în economia de piaţă a rolului conducător al sectorului privat şi neînlocuirea acestuia cu sectorul de stat. Acesta din urmă ar trebui să se limiteze la a furniza bunuri publice (apărarea, ordinea publică, sănătatea, educaţia, infrastructura), iar amestecul său în economie ar trebui să fie limitat. Din păcate, acest rol al sectorului privat în economie este subminat actualmente de gândirea celor mai mulţi  economişti, care, de teama unor crize sociale, nu lasă piaţa să-şi asume partea distructivă, de curăţare a economiei (conform teoriei lui Schumpeter de distrugere creativă). Capitalismul este pe cale de a se autoinhiba, deoarece propune un târg inacceptabil din punct de vedere etic şi social şi anume „privatizarea profiturilor şi socializarea pierderilor”. Tocmai de aceea, insistenţa pe distrugerea creativă şi pe plata greşelilor de către cei care le-au făcut ar trebui sa joace un rol central. Deocamdată, acest tip de discurs este limitat la Germania şi la ţările protestante din Nordul Europei;
  • Libertatea de circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor. Ultimul secol demonstrat ca ţările deschise spre exterior performează mult mai bine decât ţările cu politici economice autarhice . Din păcate, în multe state apare recrudescenţa partidelor naţionaliste, care propun politici protecţioniste, care pot ajuta populaţiile respective pe termen scurt, dar pe termen lung constituie în mod clar un handicap;
  • Coordonarea politicilor economice la nivel internaţional, în forme precum G20, G8, FMI, CE, WTO etc. ar trebui să continue şi să se întărească. Statele ar trebui să devină mai conştiente de implicaţiile internaţionale ale propriilor lor politici (şi acest lucru este cu atât mai valabil, cu cât ţara respectivă este mai mare). Pericolul ar putea veni din nou de la politicienii populişti, care pun termenul scurt şi câştigarea de voturi uşoare deasupra consideraţiilor pe termen lung şi a beneficiilor mutuale.

3. Se pot prefigura următoarele evoluţii la nivel internaţional:

  • o scădere relativă a rolului economic al SUA şi al Europei şi o creştere a rolului jucat de Brazilia, Rusia, India, China (aşa-numitele BRICs), dar şi a unor ţări-continent precum Australia sau Canada;
  • o federalizare mai accentuată a zonei euro (sau a ceea ce va mai rămâne din ea), presupunând mai multă cedare de suveranitate către un guvern unic european, nu numai în politica monetară şi politica fiscală, dar şi în politica de afaceri externe şi în cea de apărare. Există riscul ca ţările actualmente membre ale UE dar nu şi ale zonei euro (EU10, printre care şi România) să fie plasate intr-o „ligă inferioară”, cu mai puţină atenţie şi mai puţine fonduri decât vor primi membrii euro zonei. Tocmai de aceea, sarcina istorică a actualei clase de politicieni este de a-i întreba pe români dacă acceptă costurile culturale şi financiare ale încadrării în „liga superioară” (care în esenţă s-ar traduce prin mai multă muncă şi mai puţină distracţie) sau dacă preferă să rămână pe termen lung o naţiune de rangul doi, membră  în grupul „călduţ” al UE dar absentă de la masa decidenţilor din zona euro.
  • preţurile materiilor prime vor creşte, în principal ca urmare a tipăririi de bani în nenumăratele runde de Quantitative Easing, ceea ce va întări forţa ţărilor bogate în materii prime şi o va slăbi pe a celor sărace în materii prime. În acest context, ar trebui regândit dacă statul român doreşte/poate să facă un efort financiar suplimentar, dar să rămână proprietar peste resursele naturale pe care încă la mai are în administrare.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.10.2011

9 comentarii

  1. Reverse24.info - Valentin Lazea, BNR: Romania ar putea fi plasata intr-o liga inferioara. Materiile prime se vor scumpi. Statul ar trebui sa se gandeasca daca vrea sa ramana proprietar peste resursele naturale sau nu
    6.10.2011, 10:40 am

    […] in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de Guvernare […]

  2. Valentin Lazea, BNR: Romania ar putea fi plasata intr-o liga inferioara. Materiile prime se vor scumpi. Statul ar trebui sa se gandeasca daca vrea sa ramana proprietar peste resursele naturale sau nu | Flux Stiri
    6.10.2011, 10:50 am

    […] in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de Guvernare Category : […]

  3. Valentin Lazea, BNR: Romania ar putea fi plasata intr-o liga inferioara. Materiile prime se vor scumpi. Statul ar trebui sa se gandeasca daca vrea sa ramana proprietar peste resursele naturale sau nu | Stiri online - Revista presei | Stiri EUL.ro
    6.10.2011, 11:04 am

    […] Exista riscul ca tarile actualmente membre ale UE dar nu si ale zonei euro (EU10, printre care si Romania) sa fie plasate intr-o "liga inferioara", cu mai putina atentie si mai putine fonduri decat vor primi membrii euro zonei. Preturile materiilor prime vor creste, in principal ca urmare a tiparirii de bani in nenumaratele runde de Quantitative Easing, ceea ce va intari forta tarilor bogate in materii prime si o va slabi pe a celor sarace in materii prime. In acest context, ar trebui regandit daca statul roman doreste/poate sa faca un efort financiar suplimentar, dar sa ramana proprietar peste resursele naturale pe care inca la mai are in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de Guvernare […]

  4. Valentin Lazea, BNR: Romania ar putea fi plasata intr-o liga inferioara. Materiile prime se vor scumpi. Statul ar trebui sa se gandeasca daca vrea sa ramana proprietar peste resursele naturale sau nu | Ziare net - Stiri din presa
    6.10.2011, 2:07 pm

    […] in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de GuvernareCiteste tot articolul: economie.hotnews.ro Categorie: […]

  5. Ion Dumitrescu
    6.10.2011, 3:54 pm

    “Acesta din urmă ar trebui să se limiteze la a furniza bunuri publice (apărarea, ordinea publică, sănătatea, educaţia, infrastructura)”

    Arata si un pic de lipsa de curaj si informatii din economia reala. Va rog sa calculati cat se cheltuieste si cum in sistemul sanitar de catre stat si faceti o comparatie cu sectorul privat si niste indicatori. Cred ca treptat artrebui introdus sistem privat si asigurata competitie sanatoasa si in educatie si in sanatate. Interventia statului micsorata treptat dar prin privatizari care sa aduca concurenta suplimentara. De ce nu ar fi fezabile macar 1-2 licee private si 1-2 spitale private in fiecare judet. Subventia sa urmeze elevul sau bolnavul? Servicii suplimentare adaugat costuri suplimentare.
    Din pacate lipsa curajului in luarea unor decizii importante ne va mentine in liga a II-a

    • Iulia
      7.10.2011, 3:19 pm

      Stimate domn, realitatea ne-a adus 1-2 licee private pe sector, nu pe oras, iar in privinta spitalelor private cam 5-6 tot pe sector. Credeti ca este fezabil sa platiti contributiile sociale de stat si sa nu beneficiati de serviciile bugetare, fara sa mentionez de calitate, dar sa fiti nevoit de boala sa va adresati “bunilor samariteni” din spitalele particulare contra unui cost absurd pentru oricare om simplu si modest? Mai cititi o data ce se preconizeaza: plati obligatorii catre sistemele private de sanatate si desfiintarea celor de stat. Transformarea in fundatii e greu de crezut ca va fi realizata. Asadar, platiti mai mult pe o gaina pe care ati vandut-o degeaba vecinului de la marginea satului doar pentru ca acesta i-a dat in plus 2 graunte pe zi fata de dumneavoastra si gaina s-a transformat “brusc” intr-un curcan. Acum, vecinul are o ograda mult mai impozanta in sat decat a dumneavoastra.
      De ce nu judecati pe termen lung? Cititi din faptele istorice economice mondiale, vedeti ce se intampla cand va vindeti bunurile altuia si apoi asteptati mila lui.
      Problema noastra ca popor este ca prea putini care mai judeca drept au ramas in tara pentru ca pe ceilalti asemeni lor i-ati alungat cu masurile dumneavoastra “capitaliste”. Macar daca s-ar fi dorit putin capitalismul si democratia… Cititi ce spun guru economisti ai lumii: capitalismul e in deriva. De ce l-am “inflori”, ca sa arate bine pe ultimul drum?!
      Tot acestia au prevazut si criza mondiala, dar au spus-o degeaba unei lumi prea ocupate sa-i asculte.

  6. Valentin Lazea, BNR: Romania ar putea fi plasata intr-o liga inferioara. Materiile prime se vor scumpi. Statul ar trebui sa se gandeasca daca vrea sa ramana proprietar peste resursele naturale sau nu |
    7.10.2011, 5:09 am

    […] in administrare, explica economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu acordat site-ului Curs de Guvernare […]

  7. ionita,i
    13.2.2012, 11:34 am

    Dl. Lazea, afirmatia potrivit careia statul este un prost manager, in ceea ce priveste gestionarea propriilor proprietati,este falsa daca nu se adauga cauza, adica coruptia. Dar chiar nu poate fi ea starpita?
    Eu sustin economia de piata cu toate elementele ei bune pe linia eficientei si competitivitatii, dar acestea sunt anulate in buna masura daca statul nu vegheaza la respectarea lor. A elimina complet rolul statului in aceasta economie s-a dovedit o mare greseala.

  8. Europa 2020: Stadiul respectării criteriilor » CursDeGuvernare.ro
    3.10.2012, 1:54 pm

    […] (Citește și: Lumea post-criză. Valentin Lazea: Cele 5 forme ale hazardului moral din economia mon… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariile unor bugetari, reduse fără acordul Guvernului. Ministrul muncii suspectează un sabotaj

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a anunțat, vineri seara, în ședința de guvern, că de la fondul de rezervă al Guvernului va fi alocată o sumă pentru… Mai mult

Stiri

SUA renunță să mai impună Chinei noi tarife suplimentare și le reduce pe cele existente

Iulian Soare

Un înalt oficial al Administrației Trump a declarat pentru Associated Press că un anunț al Washingtonului privind China este iminent. ”Suntem aproape de un acord”,… Mai mult

Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult