La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Cifrele pentru care Merkel s-a făcut foc şi pară pe Grecia. Care e mecanismul echilibrului finanţat de Germania şi cât de boieri sunt cei din sud

de Marin Pana 19.5.2011

Echilibrele macroeconomice depind fundamental de păstrarea unui raport rezonabil între producţie şi consum, între muncă şi protecţie socială. Dacă o ţară consumă prea mult faţă de producţia realizată, acumulează datorii bugetare pentru plata unor salarii sau pensii exagerate faţă de posibilităţile reale.

Cum funcţionează totul, la toată lumea

Refacerea echilibrelor se poate face în două variante:

 

1. Prima este calea inflaţiei şi/sau a devalorizării monedei naţionale, prin care puterea de cumpărare este ajustată fără a diminua nominal salarii şi pensii.

2. A doua este calea tăierilor de salarii şi pensii, cu limitarea inflaţiei şi păstrarea cursului monedei naţionale.

Strict din perspectiva puterii de cumpărare, rezultatul este acelaşi. Dar ordinea de percepţie este mai întâi bine şi apoi tot mai rău în primul caz, mergând în final până la panică şi risc financiar major. Este, însă, varianta care evită confruntările sociale şi avantajează politicienii.

În al doilea caz, mai întâi este rău, se produc proteste sociale, dar ajustarea corectă de la început a puterii de cumpărare reface echilibrele şi generează ulterior o evoluţie în mai bine. Cu avantajul că se stopează şi hemoragia bugetară, ce trebuie acoperită prin transfuzii periodice de noi credite.

Dezavantajul euro

Odată intrată în zona euro, o ţară trebuie să fie foarte atentă la beneficiile pe care le oferă populaţiei, pentru că acestea sunt foarte greu de luat înapoi, după cum a arătat practica. Inflaţia trebuie păstrată undeva spre ţinta declarată de 2% iar despre devalorizarea monedei pentru a mai absorbi şocul nu poate fi vorba, moneda fiind unică pentru 17 state din cele 27 ale UE.

Mai grav, o evoluţie în contratimp, cu Germania pe post de locomotivă a creşterii şi campioană mondială a exporturilor apreciază implicit şi moneda ţării slabe Grecia, care, deşi nu produce suficient, oferă beneficii prea mari locuitorilor săi.

Adică, într-o ţară ca Grecia, adoptarea euro nu mai lasă loc decât pentru varianta doi, care presupune reducerea transparentă a veniturilor (adică tăieri de salarii şi pensii), de unde şi protestele populaţiei care refuză să piardă din puterea de cumpărare.

Dacă la sacrificiile inerente se adaugă şi corupţia unor îmbogăţiţi fără just temei, avem reţeta de bază a exploziei sociale, cu consecinţe imprevizibile.

Diferenţele care exasperează Germania

Pentru a vă forma o idee asupra modului în care privesc asigurarea traiului pentru cei care nu mai produc deoarece au ieşit din activitate pe motiv de vârstă, vă prezentăm o selecţie din datele OECD. Se observă uşor ponderea tot mai mare de la nord la sud a pensiilor faţă de salarii, chestiune culturală dar şi plecată de la nivelul iniţial mai redus de trai

 

Rata de înlocuire pensie-salariu (%)

Germania 43

Franţa 53

Italia 68

Spania 81

Grecia 96

Norvegia 59

Suedia 62

România 60

SUA 39

Cele mai mari pensii ca putere de cumpărare se dau, de fapt la ponderi în jur de 60%, precum în ţările nordice. Acestea sunt mai grijulii cu păstrarea regulilor economice şi evită îndatorarea excesivă pentru a nu plăti apoi aiurea dobânzi împovărătoare. În plus, au vârste foarte ridicate de ieşire la pensie, ca şi Germania, de 65 – 67 de ani şi sunt mult mai corecte, cu mult mai puţine excepţii care să ducă la reducerea vârstei efective de pensionare. Aceasta din urmă coboară sub 60 de ani în ţările din sudul continentului.

Cifrele boieriei din sud

Conform datelor FMI, cu 14 pensii sau salarii pe an, grecii ajunseseră în 2008, înainte de declanşarea crizei, să aibă a 28-a putere de cumpărare din lume, la un nivel similar cu germanii, francezii sau italienii.

Măsurile drastice reclamate de angajaţii ieşiţi în stradă se refereau iniţial la reducerea cu 30% a celui de-al 13-lea salariu şi cu 60% al celui de-al 14-lea salariu din sectorul public (bonusurile de vacanţă au fost şi ele reduse cu 30 de procente). Pensia minimă garantată la greci este 460 de euro faţă de 85 euro la noi şi nici un nivel în Germania, unde nu există nici salariu minim.

Numărul de zile libere stabilite prin lege este de 12 în Grecia şi 10 în Germania, în timp ce „scorul” la concediul minim este de 25 la 20 de zile, ceea ce creează un plus de şapte zile lucrătoare pentru germani, invocat de cancelarul Angela Merkel. În treacăt fie spus, cu 9 zile libere şi 21 de concediu, românii au acelaşi număr de zile libere cu germanii ( vezi studiul Mercer 2009).

Prin urmare, nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.

Singura observaţie în favoarea grecilor este că productivitatea muncii în perioada 1997 – 2007 a crescut cu 2,4% pe an la ei, faţă de 1% în Germania. Din păcate, ritmul de acordare a beneficiilor creşterii a depăşit creşterea în sine, iar corupţii şi-au tras cea mai mare parte a rezultatelor. Ceea ce ne sună cunoscut, nu-i aşa ?

 

Marin Pană

 

(Despre atitudinea presei germane şi despre presiunea asupra cancelarului Angela Merkel, citeşte si analiza făcută pe blogul Politeia)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2011

Un raspuns

  1. Doreşte Merkel un bis-Mark? « Politeía
    19.5.2011, 2:25 pm

    […] P.S.Pe Curs de Guvernare puteti citi: ” Cifrele pentru care Merkel s-a făcut foc şi pară pe Grecia. Care e mecanismul echilibrulu… […]

Lăsați un comentariu


Europa

Londra instalează sistemul de recunoaștere facială în timp real. UE pregătește interzicerea tehnologiei timp de 5 ani

Razvan Diaconu

Poliția Metropolitană din Londra va instala un sistem de recunoaștere facială în timp real, în pofida avertismentelor privind încălcarea dreptului la viaţa privată, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Ministrul Marcel Boloș: Autostrada Brașov-Comarnic poate fi decontată din fonduri europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că Autostrada Brașov-Comarnic, a cărei valoare va ajunge la un miliard de euro, va putea fi decontată din… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Vămuirea la destinație – soluție luată în calcul pentru reducerea evaziunii fiscale

Vladimir Ionescu

Una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale ar putea fi vămuirea la destinaţie, așa cum a procedat și Ungaria, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel – Erdogan, la Istanbul: Germania oferă ajutor pentru construirea a 1.000 “adăposturi solide” în nordul Siriei

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cancelarul german Angela Merkel au îndemnat vineri la consolidarea armistiţiului fragil din Libia, Ankara atenţionând împotriva unei propagări a… Mai mult

Europa

Brexit / Premierul Boris Johnson a semnat acordul de ieșire din UE

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat vineri seara, pe Twitter, că a semnat acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzut pentru 31… Mai mult

Europa

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a activelor sale din Kazahstan

Iulian Soare

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor de petrol şi gaze deținute în Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de… Mai mult

Stiri

Coronavirusul a ajuns în Europa și Australia. OMS: Țările să se pregătească de răspândirea virusului ucigaș

Iulian Soare

Primele trei cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au fost confirmate în Europa, în Franța, și tot sâmbătă a fost identificat și primul pacient pozitiv… Mai mult