La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Gripă la Berlin, Bucureștiul face febră: cel mai mare partener pentru exporturile românești se apropie de recesiune tehnică

Problemele economice ale Germaniei, precum cea a scăderii peste așteptări a comenzilor din industrie, multiplică probelemele României. Economia acesteia depinde de cea a Germaniei în… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Economia crește, volumul creditelor noi pentru firme a scăzut sub jumătate din total. Prudența băncilor versus prudența companiilor

Ponderea creditelor noi acordate companiilor a coborât până la numai 42% din totalul creditelor noi, pe primele șapte luni ale anului 2019. Tendința de scădere… Mai mult

05.09.2019

La obiect

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date… Mai mult

04.09.2019

Cronicile

Cifrele pentru care Merkel s-a făcut foc şi pară pe Grecia. Care e mecanismul echilibrului finanţat de Germania şi cât de boieri sunt cei din sud

de Marin Pana 19.5.2011

Echilibrele macroeconomice depind fundamental de păstrarea unui raport rezonabil între producţie şi consum, între muncă şi protecţie socială. Dacă o ţară consumă prea mult faţă de producţia realizată, acumulează datorii bugetare pentru plata unor salarii sau pensii exagerate faţă de posibilităţile reale.

Cum funcţionează totul, la toată lumea

Refacerea echilibrelor se poate face în două variante:

 

1. Prima este calea inflaţiei şi/sau a devalorizării monedei naţionale, prin care puterea de cumpărare este ajustată fără a diminua nominal salarii şi pensii.

2. A doua este calea tăierilor de salarii şi pensii, cu limitarea inflaţiei şi păstrarea cursului monedei naţionale.

Strict din perspectiva puterii de cumpărare, rezultatul este acelaşi. Dar ordinea de percepţie este mai întâi bine şi apoi tot mai rău în primul caz, mergând în final până la panică şi risc financiar major. Este, însă, varianta care evită confruntările sociale şi avantajează politicienii.

În al doilea caz, mai întâi este rău, se produc proteste sociale, dar ajustarea corectă de la început a puterii de cumpărare reface echilibrele şi generează ulterior o evoluţie în mai bine. Cu avantajul că se stopează şi hemoragia bugetară, ce trebuie acoperită prin transfuzii periodice de noi credite.

Dezavantajul euro

Odată intrată în zona euro, o ţară trebuie să fie foarte atentă la beneficiile pe care le oferă populaţiei, pentru că acestea sunt foarte greu de luat înapoi, după cum a arătat practica. Inflaţia trebuie păstrată undeva spre ţinta declarată de 2% iar despre devalorizarea monedei pentru a mai absorbi şocul nu poate fi vorba, moneda fiind unică pentru 17 state din cele 27 ale UE.

Mai grav, o evoluţie în contratimp, cu Germania pe post de locomotivă a creşterii şi campioană mondială a exporturilor apreciază implicit şi moneda ţării slabe Grecia, care, deşi nu produce suficient, oferă beneficii prea mari locuitorilor săi.

Adică, într-o ţară ca Grecia, adoptarea euro nu mai lasă loc decât pentru varianta doi, care presupune reducerea transparentă a veniturilor (adică tăieri de salarii şi pensii), de unde şi protestele populaţiei care refuză să piardă din puterea de cumpărare.

Dacă la sacrificiile inerente se adaugă şi corupţia unor îmbogăţiţi fără just temei, avem reţeta de bază a exploziei sociale, cu consecinţe imprevizibile.

Diferenţele care exasperează Germania

Pentru a vă forma o idee asupra modului în care privesc asigurarea traiului pentru cei care nu mai produc deoarece au ieşit din activitate pe motiv de vârstă, vă prezentăm o selecţie din datele OECD. Se observă uşor ponderea tot mai mare de la nord la sud a pensiilor faţă de salarii, chestiune culturală dar şi plecată de la nivelul iniţial mai redus de trai

 

Rata de înlocuire pensie-salariu (%)

Germania 43

Franţa 53

Italia 68

Spania 81

Grecia 96

Norvegia 59

Suedia 62

România 60

SUA 39

Cele mai mari pensii ca putere de cumpărare se dau, de fapt la ponderi în jur de 60%, precum în ţările nordice. Acestea sunt mai grijulii cu păstrarea regulilor economice şi evită îndatorarea excesivă pentru a nu plăti apoi aiurea dobânzi împovărătoare. În plus, au vârste foarte ridicate de ieşire la pensie, ca şi Germania, de 65 – 67 de ani şi sunt mult mai corecte, cu mult mai puţine excepţii care să ducă la reducerea vârstei efective de pensionare. Aceasta din urmă coboară sub 60 de ani în ţările din sudul continentului.

Cifrele boieriei din sud

Conform datelor FMI, cu 14 pensii sau salarii pe an, grecii ajunseseră în 2008, înainte de declanşarea crizei, să aibă a 28-a putere de cumpărare din lume, la un nivel similar cu germanii, francezii sau italienii.

Măsurile drastice reclamate de angajaţii ieşiţi în stradă se refereau iniţial la reducerea cu 30% a celui de-al 13-lea salariu şi cu 60% al celui de-al 14-lea salariu din sectorul public (bonusurile de vacanţă au fost şi ele reduse cu 30 de procente). Pensia minimă garantată la greci este 460 de euro faţă de 85 euro la noi şi nici un nivel în Germania, unde nu există nici salariu minim.

Numărul de zile libere stabilite prin lege este de 12 în Grecia şi 10 în Germania, în timp ce „scorul” la concediul minim este de 25 la 20 de zile, ceea ce creează un plus de şapte zile lucrătoare pentru germani, invocat de cancelarul Angela Merkel. În treacăt fie spus, cu 9 zile libere şi 21 de concediu, românii au acelaşi număr de zile libere cu germanii ( vezi studiul Mercer 2009).

Prin urmare, nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.

Singura observaţie în favoarea grecilor este că productivitatea muncii în perioada 1997 – 2007 a crescut cu 2,4% pe an la ei, faţă de 1% în Germania. Din păcate, ritmul de acordare a beneficiilor creşterii a depăşit creşterea în sine, iar corupţii şi-au tras cea mai mare parte a rezultatelor. Ceea ce ne sună cunoscut, nu-i aşa ?

 

Marin Pană

 

(Despre atitudinea presei germane şi despre presiunea asupra cancelarului Angela Merkel, citeşte si analiza făcută pe blogul Politeia)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2011

Un raspuns

  1. Doreşte Merkel un bis-Mark? « Politeía
    19.5.2011, 2:25 pm

    […] P.S.Pe Curs de Guvernare puteti citi: ” Cifrele pentru care Merkel s-a făcut foc şi pară pe Grecia. Care e mecanismul echilibrulu… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD propune un pact pentru păstrarea pensiilor și salariilor la bugetari. Victor Ponta acceptă – celelalte partide îl ignoră

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă le-a propus, pe Facebook, tuturor partidelor, să semneze un pact prin care să se angajezeastfel de document că nu vor tăia salariile… Mai mult

Stiri

ANAF: Au fost returnate toate taxele auto cerute înapoi – 6 miliarde de lei, pentru 2 miliaone de români

Vladimir Ionescu

Statul a onorat toate cele două milioane de cereri pentru returnarea taxei auto, suma totală fiind pe aproximativ șase miliarde de lei, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Ungaria a respins Digi Communications N.V. de la licitația pentru frecvențele 5G

Iulian Soare

Autoritatea Maghiară pentru Media și Telecomunicații (NMHH) a luat decizia de respingere a participării societății Digi Communications N.V. la licitația pentru utilizarea frecvențelor 5G în Ungaria. Societatea… Mai mult

Europa

Rusia anunță un summit pe tema procesului de pace din Ucraina, dar pune trei precondiții

Iulian Soare

Kremlinul a sugerat vineri că un summit între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței ar putea fi organizat luna viitoare, cu scopul de a discuta… Mai mult

Stiri

BNR: Datoria externă a crescut cu 8,5 mld euro în primele 7 luni, investiţiile străine directe au crescut pe 7 luni, dar rămân în stagnarea multianuală.

Adrian N Ionescu

Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 22,3% în primele şapte luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018, până la 2,916 miliarde de… Mai mult

Stiri

INS: Afacerile din comerţul cu autovehicule au stagnat în iulie dar se mențin pe creștere pe primele 7 luni ale anului

Adrian N Ionescu

Comerțul cu autovehicule a scăzut marginal cu 0,8% în iulie 2019 față de luna anterioară, dar se menține în creștere cu 7,9%, în serie ajustată… Mai mult

Stiri

Serghei Lavrov, după scandalul de spionaj din Bulgaria: Unele state din Balcani ajung sub influenţa NATO în pofida voinţei populare

Iulian Soare

Unele state din Balcani au ajuns sub influenţa Alianţei Nord-Atlantice în pofida voinţei majorităţii cetăţenilor, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. “Cât priveşte… Mai mult