fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Lumea post-criză. Mircea Coşea: Piaţa devenise regim politic

de Razvan Diaconu 6.10.2011

Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie, „profeţii crizei”, vizionarii viitorului proxim se contrazic.

Cum va arăta, totuşi, economia post-criză?

Cum văd însă economiştii români lumea post-criză? Pentru configurarea unei viziuni minime asupra viitorului iminent, am formulat trei întrebări:

1.Care ar fi principalele 3 lucruri care cu siguranţă că se vor schimba ireversibil în sistemele economice/economia mondială, în baza învăţămintelor pe care suntem siliţi să le tragem din această criză? În ce va consta diferenţa fundamentală faţă de lumea de dinainte de această criză?

2.Care ar fi principalele 3 lucruri la care nu trebuie să se renunţe din principiile economiei mondiale de dinainte de criză ? Care sunt pericolele care ameninţă lucrurile de păstrat?

3.Cum ar putea arăta lumea peste, să zicem, 10 ani, modelată de această criză: atât din punct de vedere al sistemelor economice, cât şi al raporturilor de pe harta economică mondială?

Astăzi răspunde la cele trei întrebări Mircea Coşea, economist, fost ministru al Reformei, fost europarlamentar

Ipoteza de lucru

Criza actuală este percepută prioritar ca fiind economică și financiară, dar după părerea mea, latura economică este doar unul dintre aspectele acesteia, bucurându-se de mai multă vizibilitate prin efectele concrete pe care le are asupra vieții de zi cu zi.

Actuala criză cred că este expresia unui fenomen mai profund, acela al incompatibilității dintre modelul actual dominant al dezvoltării umanității și limitele actuale, fizice și obiective ale acesteia. Sinteza acestui fenomen de incompatibilitate poate fi exprimată printr-o întrebare cu iz filozofic : mai poate funcționa un model bazat pe principiul și obiectivul creșterii economică într-un cadru natural caracterizat prin descreșterea resurselor vitale ?

Desigur, încă de mulți ani se vorbește de creștere zero sau de creștere durabilă, dar conștientizarea pericolului și edificarea conceptului de nou model de dezvoltare nu au fost sprijinite de politici economice și sociale adecvate.

Din contră, inegalitățile specifice capitalismului care puteau distruge sistemul democratic și chiar structura internă a economiei de piață prin proteste și mișcări sociale de amploare au fost controlate sau amânate prin politici contrare trecerii la un nou model, anume politicile de dezvoltare până la paroxism a tipului de societate consumatoristă.

Se pare că declanșarea crizei economice și financiare intrnaționale a scos pregnant în evidență dificultățile pe care știința economică le are încă de la mijlocul secolului trecut în ceea ce privește capacitatea sa de adaptare la schimbările profunde pe care umanitatea le-a suferit și le suferă nu numai ca urmare a dinamicii nemaiîntâlnite a progresului tehnic și al deteriorării mediului natural, dar și ca urmare a unei din ce în ce mai puternice implicării a politicului în economie.

Știința economică este, din acest punct de vedere, victima unui fenomen unic în istoria omenirii , specific secolului XX, care contorsionează logica valorilor și principiilor generale ale evoluției umanității.

Este fenomenul caracterizat de faptul că piața a devenit regim politic iar creșterea economică obiectiv politic.

Instituțiile și instrumentele pieței și-au pierdut treptat funcțiile regulatoare devenind din ce în ce mai mult un decor în spatele căruia s-a ascuns dezinteresul și lipsa de responsabilitate a politicului față de social .

Puterea strategică, geopolitică, a devenit un factor de creștere economică mai important decât orice alt factor de avantaj comparativ.

În consecință, piața nu mai este mijlocul economic ideal și necesar pentru accesul la resurse fiind înlocuită cu un mijloc neeconomic, acela al puterii în context geopolitic. Aceasta face ca înșăși esența liberală a globalizării să fie negată, atâta timp cât unele țări pot în mod deliberat să-și mențină stabilitatea economică și socială nu prin mix de politici economice interne, ci prin politici conflictuale ( militare) externe.

Globalizarea a permis economiilor occidentale să încalce axioma raportului dintre productivitate și salarii, menținându-le pe acestea la cote înalte prin ”subvenția” oferită de mâna de lucru ieftină a economiilor emergente; a permis Chinei să devină bancherul lumii negând regulile pieței valutare și ale sistemului paritar ; a permis fondurilor de pensii americane să nu țină seama de raportul dintre contribuție și plată, triplând cuantumul lor prin plasamente investiționale în economiile emergente ceea ce a dus la paradoxul unor pensii americane de câteva ori mai mari decât veniturile salariale.

Sunt doar câteva argumente care arată că știința economică a fost pusă în fața unor evoluții nu numai rapide dar și surprinzătoare. Nu întotdeauna se puteau explica prin recurs la teoria clasică a valorii-muncă sau la jaloanele teoretice bine fundamentate ale unor celebre școli sau curente economice.

Impresia generală, des răspândită în literatura economică occidentală, este aceea conform căreia știința economică actuală parcurge o criză de identitate, ne mai fiind capabilă să depășească stadiul de ”avocat al liberalismului”, aflându-se în imposibilitatea statuării sale la nivelul unei științe bazate pe concepte alternative.

1. Plecând de la aceste considerente, trebuie să recunosc dificultatea pe care o am de a identifica și prioritiza doar trei elemente care vor schimba ireversibil lumea în contextul învățămintelor posibil de extras din acruala criză . Îmi este dificil deoarece constat că:

  • nu apare cu claritate dovada înțelegerii la nivel politic și decizional mondial a faptului că acutuala criză nu este numai economică și financiară, ci și politică, morală, structurală și de sistem.În consecință, remarc luarea unor măsuri doar de natură economico-financiară care nu atacă esența crizei ci doar aspectele ei monetariste,

  • nu consider că este o criză a modelului capitalist, deci nu cred că acesta va dispărea. Cred că modelul capitalist are atribute valorice esențiale pentru progresul ulterior al omenirii ( proprietatea, libertatea, piața) dar va trebui corectat în trei direcții apte de a revizui rolul și importanța gândirii neo liberale : reevaluarea rolului statului, reevaluarea raportului evolutiv dintre profit și venit din muncă, reevaluarea rolului și poziției capitalului financiar și multinațional.

Sper ca , în baza celor de mai sus, următoarele aspecte să se schimbe ireversibil :

  • Sper să se schimbe conceptual abordarea dezvoltării, progresului și bunăstării în sensul renunțării la exprimarea prioritară a acestora prin PIB.Sper să se accepte faptul că doar creșterea economică nu rezolvă obiectivul esențial al dezvoltării, progresului și bunăstării populației. Este nevoie de o abordare mai largă, sociologică, ecologică , morală și chiar de natură etnografică.

  • Cred că se va schimba ( reduce) irevocabil gradul de credibilitate al clasei politice, a sectorului bancar și al celui multinațional la nivelul populației. Este de așteptat să se mărească distanța dintre populație și instituțiile statului național și europene prin scăderea credibilității față de capacitatea acestora de a soluționa onest și transparent problemele contemporanității.

  • Cred că se va schimba irevocabil climatul democratic al vieții economice și politice. Vom asista la dese încălcări ale drepturilor și libertăților (presă, exprimare, liberă circulație etc) democratice sub pretextul necesității introducerii unor programe de austeritate sau reforme de tip administrativ și instituțional, al luptei impotriva terorismului, al stopării dezvoltării unor mișcări radical-naționaliste sau chiar al autonomizării teritoriale.

2.Trei lucruri la care nu ar trebui să se renunțe sunt, deasemenea, greu de identificat deoarece ele pot reprezenta valotri și principii de valabilitate diferită, mondială sau națională. Totuși :

  • Cred că nu va trebui să se renunțe la principiul comerțului liber, al liberei circulații a bunurilor, capitalului și persoanelor. Protecționismul și autarhia ar fi pericole majore pentru viitor,

  • Cred că nu trebuie să se renunțe la politicile de păstrare și dezvoltare a specificului național ( tradiții, cultură, obiceiuri etc) chiar în condițiile accentuării porocesului de integrare zonală sau chiar federalizare la nivel european,

  • Cred ca nu trebuie să se renunțe la politicile de punere în valoare a factorilor de avantaj comparativ și competitiv naționali chiar în condițiile în care globalizarea favorizeză prin raport preț/calitate importul.

3. Mă feresc să fac prognoze atât de ambițioase pentru un deceniu. Evident, lumea se va schimba dar, până în prezent, nu știm dacă în bine sau în rău. Probabil, nu vom avea schimbări spectaculoase, deoarece zece ani este o perioadă istorică scurtă pentru a introduce un nou model de dezvoltare sau pentru a schimba radical raportul de forțe în plan mondial.

Tendițele merg în direcția dezvoltării zonei BRIC, dar nu cred că viitorii zece ani o va transforma în prima forță economică și politică a lumii, așa după cum nu cred nici că EU sau Zona Euro vor dispărea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.10.2011

2 comentarii

  1. costel popescu
    7.10.2011, 9:46 am

    principala greseala este transformarea capitalismului producator de bunuri in capitalism consumator de bani straini. s-a ajuns ca PIB-ul unei tari sa nu mai poata suporta nici macar plata dobanzilor pentru ca nu mai exista ramuri producatoare de bunuri in economia lor. Politica la nivel global a intins o capcana chiar SUA care si-a mutat in asia partea productiva. concluzia tarile producatoare de bunuri prospera au crestere economica iar tarile dezvoltate care si-au mutat productia intra in recesiune.
    Va pun o intrabare: Finlanda o tara aflata la cercul polar produce tractoare performante cu toate ca nu prea au teren arabil-Valtra N92: 101 CP (Suolahti, Finlanda)
    Germania produce tractoare John Deere (licente)5100R: 101 CP (Mannheim, Germania),
    Italia produce mai multe tipuride tractoare (licente)Deutz-Fahr Agrofarm 430: 109 CP (Treviglio, Italia), New Holland: 106 CP (Jesi, Italia)
    Noi am distrus U.T.B. si avem 3 milioane de ha parloaga si in sud a aparut desertul.Realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 ha din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.
    Suntem niste nerecunoscatori si Dumnezeu ne-a dat o tara frumoasa dar niste conducatori de Cacao.
    50% din populatie traieste la tara ca in evul mediu cu analfabetism pelagra TBC sifilis nasteri de la 11-12 ani si noi n-avem tractoare sa-i punem la munca si sa-i hranim.
    Putin face o uniune eurasiatica dar noi nu putem sa facem Uniunea Economica Balcanica cu 60 de milioane locuitori 600 miliarde$ PIB si 600000 sqKm cu 6% apa potabila.
    Grecii au lansat moneda in aur denumita OBOL (Denumire antica) Americanii au American Eagle din aur in valoare de 38$ chinezii au scos automate de vandut aur la particulari si ma sunt mai mult de zece state care vand aur la liber la populatie.
    stam cu mana intinsa la straini si copii ne plang de foame!
    rusine sa le fie celor care ne-au adus in aceasta situatie!

  2. norse
    7.10.2011, 5:02 pm

    Pana acum, cu banii cetatenilor simpli, au fost salvate bancile, dar bancile refuza sa salveze mai departe economia si nimeni nu le face nimic. Vorbeati in comentariu despre neoliberalism, dar nu ati spus nimic despre crestin-democratie, despre importanta capitalului autohton, a micului intreprinzator bastins in orice economie. Acestia dau soliditate unei economii, un intreprinzator autohton, care isi fundamenteaza identitatea de marca pe tara sa nu o sa plece niciodata de acolo, cum face Nokia. In Germania, IMMurile inseamna 80% din economie, iar Mercedes, BMW, Bosch si altii ca ei, restul. Mai mult, va puteti imagina ca Mercedes sau BMW sa se relocheze cu totul din Germania? Pai, ar mai fi ala Mercedes sau BMW? Iar bancile din Romania, sa ajungem la ele, nu ajuta intreprinzatorii romani, BNR tine leul sub control cu ajutorul miliardelor imprumutate de la FMI pe spinarea cetatenilor, pentru ca bancile comerciale sa stea linistite si ele c fac? Nimic, stau linistite si gata.

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult