La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Salariile bugetarilor români versus media din UE: mari față de venituri și de prestații, rezonabile față de PIB

de Marin Pana 30.1.2011

Contrar celor vehiculate în plan mediatic, salariile bugetarilor din România nu reprezintă o gaură în PIB atât de mare pe cât se pretinde. Într-un clasament al țărilor UE, România ocupă locul 19 din 27 în privința părții din PIB ce revine angajaților la stat din Produsul Intern Brut. Mai mult, cota de 10,6% reprezintă numai 90% din media europeană în materie, potrivit celor mai recente date făcute publice de Eurostat. Problema cea mare apare la raportarea salariilor angajaților la stat față de veniturile bugetare.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor în UE

Pentru a forma o idee asupra uzanțelor europene, menționăm că pe ”podium” se situează:

  • Danemarca (19,3%)
  • Cipru (15,6%)
  • Suedia (15,4%)
  • Finlanda (14,9%)
  • Malta (14,5%)
  • Portugalia (13,7%)

La polul opus, pot fi întâlnite:

  • Germania (7,3%)
  • Slovacia (7,8%)
  • Luxemburg (7,9%)
  • Polonia (10,2%)
  • Ungaria (11,2%)

De altfel, țara noastră se plasează pe locul 6 din 10 în așa-numita categorie NMS 10, care include noile state membre incluse anterior în Blocul Estic, cu 98% din media NMS 10.

Problema: salarii prea mari la venituri bugetare atât de mici

Lucrurile se schimbă, însă, atunci când se face raportarea remunerării angajaților la stat la veniturile bugetare. La acest indicator, România urcă până pe locul 9 în UE 27 și ocupă locul trei în NMS 10, cu o pondere de 33%. Campioana UE este Cipru (38,6%).

Cea mai econoamă țară se dovedește a fi, din nou, Germania, cu doar 16,6%.

Explicația acestei reașezări constă în veniturile bugetare foarte reduse după standardele europene, ușor deasupra pragului de 30% din PIB, comparativ cu peste 40% în aproape toate celelalte state UE.

Practic, în încercarea de a fi un stat social, România adună bani după model american (fără a avea eficiența de acolo) și oferă (fără acoperire în posibilitățile reale) beneficii apropiate de cele din Europa Occidentală, desigur, păstrând proporțiile date de puterea de cumpărare. Aceasta este situată la 46% din media UE.

Tăierea salariilor ne-a detronat din poziția de lider al bugetarilor estici

Indicatorul unde eram pe cea mai înaltă poziție în rândul fostelor țări comuniste (datele sunt valabile pentru anul 2009, dar, între timp a avut loc reducerea de 25%) este cel al raportului de salarii între sectorul de stat și zona privată a economiei. Cu 126%, România devansa Letonia (119%), Bulgaria (118%), Ungaria (113%), Lituania (108%), Cehia (106%), Polonia (101%) și Slovacia (86%). Se observă ușor o corelație între salariile relativ ridicate din sectorul public și lipsa de performanță economică și bugetară.

Lăsând la o parte modalitatea brutală în care a fost făcută, tăierea salariilor la stat nici nu a redus proporțional raportul față de sectorul privat. Piața muncii fiind unică, mulți patroni au profitat de pe urma lipsei de oportunități din zona publică și au diminuat, sub o formă sau alta, retribuirea propriilor angajați. Datele pe 2010 încă nu au fost definitivate, dar în nici un caz nu vom asista la o echilibrare după modelul Poloniei, singura țară din UE ce nu a intrat în recesiune.

Fără corelație între banii pentru bugetari și avuția națională

La prima vedere, s-ar putea spune că statele mai dezvoltate își pot permite să plătească salarii mai mari și să ofere mai multe locuri de muncă pentru bugetari. Insă, pentru Danemarca (118% PIB/locuitor față de media Uniunii ), Suedia (121%) și Finlanda (115%), trei dintre primele patru state ale UE ca și cheltuieli cu bugetarii, acest aspect ține mai degrabă de cultura locală.

Germania (116%) și Luxemburg (253%) și Austria (123%) se află exact la coada clasamentului cheltuielilor cu bugetarii, în timp ce Portugalia (75%), Malta (76%) sau Estonia (66%) se concentrează spre fruntea aceluiași clasament. Verișoara noastră latină, Italia, se află exact la 100% ca PIB/locuitor din media UE și la mică distanță de noi ca pondere a cheltuielilor cu bugetarii (11,3% din PIB față de 10,6%). Cu alte cuvinte, indiferent de progresele economice, decizia de a avea un sector public mai mult sau mai puțin dezvoltat este una politică. In esență, problema nu este cea a mărimii absolute a cheltuielilor ci a eficienței lor, traduse în calitatea serviciilor oferite populației.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.1.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult