fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Salariile bugetarilor români versus media din UE: mari față de venituri și de prestații, rezonabile față de PIB

de Marin Pana 30.1.2011

Contrar celor vehiculate în plan mediatic, salariile bugetarilor din România nu reprezintă o gaură în PIB atât de mare pe cât se pretinde. Într-un clasament al țărilor UE, România ocupă locul 19 din 27 în privința părții din PIB ce revine angajaților la stat din Produsul Intern Brut. Mai mult, cota de 10,6% reprezintă numai 90% din media europeană în materie, potrivit celor mai recente date făcute publice de Eurostat. Problema cea mare apare la raportarea salariilor angajaților la stat față de veniturile bugetare.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor în UE

Pentru a forma o idee asupra uzanțelor europene, menționăm că pe ”podium” se situează:

  • Danemarca (19,3%)
  • Cipru (15,6%)
  • Suedia (15,4%)
  • Finlanda (14,9%)
  • Malta (14,5%)
  • Portugalia (13,7%)

La polul opus, pot fi întâlnite:

  • Germania (7,3%)
  • Slovacia (7,8%)
  • Luxemburg (7,9%)
  • Polonia (10,2%)
  • Ungaria (11,2%)

De altfel, țara noastră se plasează pe locul 6 din 10 în așa-numita categorie NMS 10, care include noile state membre incluse anterior în Blocul Estic, cu 98% din media NMS 10.

Problema: salarii prea mari la venituri bugetare atât de mici

Lucrurile se schimbă, însă, atunci când se face raportarea remunerării angajaților la stat la veniturile bugetare. La acest indicator, România urcă până pe locul 9 în UE 27 și ocupă locul trei în NMS 10, cu o pondere de 33%. Campioana UE este Cipru (38,6%).

Cea mai econoamă țară se dovedește a fi, din nou, Germania, cu doar 16,6%.

Explicația acestei reașezări constă în veniturile bugetare foarte reduse după standardele europene, ușor deasupra pragului de 30% din PIB, comparativ cu peste 40% în aproape toate celelalte state UE.

Practic, în încercarea de a fi un stat social, România adună bani după model american (fără a avea eficiența de acolo) și oferă (fără acoperire în posibilitățile reale) beneficii apropiate de cele din Europa Occidentală, desigur, păstrând proporțiile date de puterea de cumpărare. Aceasta este situată la 46% din media UE.

Tăierea salariilor ne-a detronat din poziția de lider al bugetarilor estici

Indicatorul unde eram pe cea mai înaltă poziție în rândul fostelor țări comuniste (datele sunt valabile pentru anul 2009, dar, între timp a avut loc reducerea de 25%) este cel al raportului de salarii între sectorul de stat și zona privată a economiei. Cu 126%, România devansa Letonia (119%), Bulgaria (118%), Ungaria (113%), Lituania (108%), Cehia (106%), Polonia (101%) și Slovacia (86%). Se observă ușor o corelație între salariile relativ ridicate din sectorul public și lipsa de performanță economică și bugetară.

Lăsând la o parte modalitatea brutală în care a fost făcută, tăierea salariilor la stat nici nu a redus proporțional raportul față de sectorul privat. Piața muncii fiind unică, mulți patroni au profitat de pe urma lipsei de oportunități din zona publică și au diminuat, sub o formă sau alta, retribuirea propriilor angajați. Datele pe 2010 încă nu au fost definitivate, dar în nici un caz nu vom asista la o echilibrare după modelul Poloniei, singura țară din UE ce nu a intrat în recesiune.

Fără corelație între banii pentru bugetari și avuția națională

La prima vedere, s-ar putea spune că statele mai dezvoltate își pot permite să plătească salarii mai mari și să ofere mai multe locuri de muncă pentru bugetari. Insă, pentru Danemarca (118% PIB/locuitor față de media Uniunii ), Suedia (121%) și Finlanda (115%), trei dintre primele patru state ale UE ca și cheltuieli cu bugetarii, acest aspect ține mai degrabă de cultura locală.

Germania (116%) și Luxemburg (253%) și Austria (123%) se află exact la coada clasamentului cheltuielilor cu bugetarii, în timp ce Portugalia (75%), Malta (76%) sau Estonia (66%) se concentrează spre fruntea aceluiași clasament. Verișoara noastră latină, Italia, se află exact la 100% ca PIB/locuitor din media UE și la mică distanță de noi ca pondere a cheltuielilor cu bugetarii (11,3% din PIB față de 10,6%). Cu alte cuvinte, indiferent de progresele economice, decizia de a avea un sector public mai mult sau mai puțin dezvoltat este una politică. In esență, problema nu este cea a mărimii absolute a cheltuielilor ci a eficienței lor, traduse în calitatea serviciilor oferite populației.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.1.2011

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult