Cu măsuri fiscale de doar 2,3% din PIB, România se află pe locul 118 la nivel mondial în ceea ce privește dimensiunea pachetului de sprijinire directă a economiei adoptat în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, reiese dintr-o analiză realizată de Fondul Monetar Internațional (FMI).
La o concluzie similară a ajuns și agenția de rating Moody’s la începutul acestui an, când o analiză a economiilor din regiune a relevat că executivul din România a implementat cele mai de mică anvergură măsuri.
Analiza a luat în considerare peste 180 de state, România înregistrând cel mai mic scor din regiune. În valoarea absolută, cheltuielile suplimentare realizate de Guvern în contextul pandemiei și veniturile bugetare pierdute (ca urmare a unor măsuri fiscale menite să sprijine companiile) s-au ridicat la 5,6 miliarde de dolari. Suma ”pălește” în comparație cu cele din alte state, chiar și din regiune. Polonia, spre exemplu, este liderul incontestabil, cu măsuri directe în valoare de 44,7 miliarde de dolari.
În privința măsurilor destinate să sprijine lichiditatea din piață, România stă ceva mai bine, cu alocări de 3,2% din PIB, potrivit calculelor FMI. Cehia este liderul regional din acest punct de vedere, cu 15,5% din PIB.
La nivel global, guvernele au cheltuit însumat peste 1.034 de miliarde de dolari, valoarea măsurilor de sprijinire a lichidității ridicându-se la un record de 6.026 de miliarde de dolari. Ca procent din PIB, măsurile fiscale au totalizat 7,4% din PIB, iar cele de sprijinire a lichidității 6,1%.
Din datele compilate de FMI reiese că România se numără printre statele cu cele mai reduse pachete de măsuri fiscale destinate combaterii efectelor pandemiei de COVID-19 din lume. Ponderi similare în PIB au fost alocate de țări din Africa și America Centrală, după cum se poate observa și pe harta de mai jos.
România a încheiat 2020 cu un deficit generat consolidat de peste 100 de miliarde de lei, echivalentul a 9,8% din PIB.
„Sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19″, au precizat reprezentanții Ministerului Finanțelor în nota privind execuția bugetară pe anul trecut.
MFP explică deficitul bugetar, pe partea venituri, prin:
- evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei, de 18,12 miliarde de lei,
- creșterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat,
- acordarea bonificațiilor pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde lei.
Și, pe partea de cheltuieli, prin:
- creșterea cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent,
- plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 miliarde lei.
- programele de sprijin de 12,48 miliarde de lei lei (1,20% din PIB) pentru susținerea prin garanții de stat a activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei .
Printre măsurile adoptate de Guvern în contextul pandemiei se numără majorarea cheltuielilor pentru sănătate, susținerea angajaților și a companiilor prin scheme de tip șomaj tehnic și kurzarbeit, plata concediilor pentru părinții care au fost nevoiți să stea acasă cu copiii, amânarea plății unor taxe și impozite, accelerarea rambursărilor de TVA, suspendarea executărilor și așa mai departe.
De asemenea, Guvernul a introdus programul IMM Invest, de garantare a creditelor contractate de companiile mici și mijlocii pentru capital de lucru sau investiții.
Pentru anul în curs, ținta de deficit bugetar a fost stabilită la 80 de miliarde de lei, echivalentul 7,2% din PIB.
