sâmbătă

27 aprilie, 2024

2 februarie, 2022

Asistăm zilele acestea la discuții nesfârșite despre creșterea prețului la gaze, la electricitate, cum ne afectează și ce trebuie să facă statul astfel încât să își „protejeze” cetățenii, firmele. Am avut deja o ordonanță (OUG nr. 118/2021) care își propunea să protejeze cetățenii prin plafonarea prețului, care a fost modificata de 2 ori în câteva săptămâni, iar acum se vorbește și de o a treia modificare.

Dar unde se duc banii noștri ? Cui plătim gazul, curentul electric ? Unde ajung banii, cine se îmbogățește ?

Să analizăm cum e cazul cu gazul și scumpirea sa.


România produce 80% din necesar, restul de 20% fiind importat de la Gazprom (Rusia).
Anul trecut, în martie, prețul gazului românesc era de aproximativ 70 lei/MWh, în septembrie ajunsese la 100 lei/MWh, iar în decembrie ajunsese la 250 lei/MWh.

Avem doi producători principali:
Romgaz – deținut de stat (cam 60%) și
Petrom – privat (cam 40%).

Haideți să vedem cine și cum beneficiază de creșterea de 180 lei, de la 70 lei (preț la care producătorii aveau un mic profit), la 250 lei/MWh.

În primul rând, să calculăm impozitele:

  • redevența,
  • impozitul pe venitul suplimentar, conform OG nr. 7/2013 și
  • impozitul pe profit, luând în considerare o producție internă de 1.000 MWh (în realitate e mult mai mare, dar nu contează pentru că voi calcula procente).

Venit suplimentar total : 180 x 1.000 = 180.000 lei.

Din acest „tort ”, tăiem prima „ felie”, redevența. Redevența este calculată la prețul de referință al gazelor naturale, care este calculat de ANRM pe baza unei metodologii eronate, în funcție de indicele CEGH Day Ahead din Austria, care nu are nicio legătura cu prețurile medii din România, fiind aproximativ  dublu, în ultimele luni. 

Pe medie, cota de redevență e cam 7%, adică 30.100 lei, care merg direct la budget (7% x (250×2 – 70 lei) x 1000MWh).
Am înmulțit 250 cu 2 tocmai pentru că ăsta e indicele CEGH Dau Ahead de la Viena, de care vorbeam mai sus, în funcție de care se calculează redevența.

Rămân 149.900 lei. Pe lângă redevență, producătorii noștri mai trebuie să dea la buget și impozitul suplimentar, introdus în 2013 de dl. Ponta (60% din veniturile de peste 45,71 lei, minus redevența, minus maxim 30% din venitul suplimentar pentru investiții), modificat în 2018, când, pentru veniturile suplimentare peste 85 lei/MWh, s-a introdus o nouă treaptă de impozit de 80% din venit minus redevența (fără să mai fie posibilă deducerea investiției și din această tranșă).

Să calculăm :

  • IVS1 = [(85-70) x 1000-(85-70) x 1000 x 7%-30% x (85-70) x 1000] x 60%= 5.670 lei
  • IVS2 = [(250-85) x 1000-(250-85) x 1000*7%] x 80%= 122.760 lei
  • IVS = IVS1 + IVS2 = 128.430 lei.

Din „tort ” mai dăm la o parte o ditamai felia, și rămân 21.470 lei, profitul producătorilor.

Credeți, însă, că asta e ce le rămâne lor ? Nu, pentru că statul mai ia și impozit pe profit 16%, adică încă 3.435 lei. Profitul net al producătorilor rămâne, deci, 18.035 lei.

Rezultă că avem 90% compus din redevența + impozit suplimentar + impozit profit.

Din acest net (18.035 lei) să nu uităm însă că statul mai ia, în medie, 50% dividend, adică 9.017 lei. Pentru restul, adică pentru restul de acționari ai Romgaz și Petrom (OMV, bursa), rămân 9.017 lei.

Concluzia e clară :

  • Din 100 lei creștere preț la gaz,
  • Statul ia 95 lei (impozite + dividend) ;
  • Investitorii privați iau :  5 lei (dividend).

În loc de „lei”, puteți pune ușor (multe) miliarde lei.

La energie electrică, situația este, mai mult sau mai puțin identică, având și acolo un impozit suplimentar de 80%, iar firmele de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO, etc.) produc peste 80% din totalul de energie electrică.

Soluția pentru criza prețurilor la energie este creșterea producției interne, inclusiv prin modificarea legii offshore si deblocarea proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Astfel, statul va avea suficienți bani pentru a-i proteja pe consumatori atunci când prețurile vor fi ridicate.

(Citiți și: Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. Si totusi Petrom are un impozit efectiv de 16%. Nu ar trebui sa fie mai mare?
    Pushul pe legea offshore ar aduce avantaje nu doar pt explorari viitoare dar si pt rezultatele curente?
    Nu e f clar
    Multumesc

  2. Chiar credeti ca „Legea offshore este singurul motiv prntru care Exxon nu a initiat exploatarea gazului din MN ? Am spus „singurul”, deci sa nu punem toata vina pe Stat care-a incercat sa-si mai creasca veniturile, redeventa initiala fiind subevaluata ? Si, pana la urma, Statul suntem noi, toti, ca nu mai avem un „Rege Soare”…
    Si daca chiar asta ar fi singura cauza de ce nu s-a initiat o negociere ? Nu anularea pur si simplu a Legii ci o negociere, ca asa se face peste tot in lume !
    Si sa ma mai slabeasca Citu si altii cu „liberalismul” asta „pur si dur” pe care nimeni – cinstit si bine intentionat – nu-l mai aplica azi !

  3. Sa mai spunem.
    Statul nu-i protejeaza pe consumatori – cel putin deocamdata – decat la nivel declarativ. Adica protectia exista, dar nu statul o face.
    OUG 118 prevedea obligatii atat pentru furnizori si distribuitori, cat si pentru stat. Lasand la o parte mult-umflatul scandal al facturilor – care oricum este in defavoarea consumatorilor, pentru ca eroarea facuta de unii furnizori a fost sa calculeze TVA PREA MIC, deci facturile recalculate vor fi ceva mai mari – actorii economici din aceasta industrie si-au indeplinit obligatiile legate de compensare/plafonare.
    Statul, bineinteles, nu – ca doar legea nu e si pentru dulai, statul o da ca s-o respecte altii, nu el insusi. Suntem in februarie si niciun furnizor n-a vazut macar un sfant inapoi de la stat pentru consumurile din noiembrie 2021.

    Sa mai spunem. OUG 3/2022 amplifica masurile de compensare/plafonare si le extinde la noi categorii de beneficiari. Foarte bine, ca doar bani statul are din belsug, dupa cum arata si articolul de fata (desi ramane intrebarea – atunci de ce se imprumuta atat de mult???).
    Atata doar ca, dupa cum ii place statului roman, protectia sociala e facuta pe banii altora. Ordonanta prevede plafonarea si compensarea preturilor la consumatorul final, dar in ceea ce priveste diferenta de returnat catre furnizori, asta se refera doar la energia propriu-zisa. Ordonanta a) interzice de facto furnizorilor sa faca profit si b) considera ca acestia fie au costuri operationale zero (doar se stie – furnizorii sunt baieti destepti, ei nu platesc chirii, dobanzi, salarii, utilitati… ba nici macar diverse contributii pe la ANRE sau OPCOM), fie trebuie sa aduca bani de-acasa pentru toate acestea. Ca asa-i normal in economia de piata romaneasca.
    Ca sa fie mai clar. A explodat pretul la faina de grau. Faina pentru o paine costa 0,50 lei, toate celelalte mai costau si ele 0,75 lei, iar painea se vindea cu 1,50. Faina acum costa 5 lei, asa ca painea costa acum, „la liber”, 6 lei. Statul plafoneaza pretul painii la 1,50 lei si spune ca-i plateste brutarului diferenta… dar, atentie, doar diferenta pentru faina, de 3,50 lei. Pe brutar il costa painea 5,75 lei, statul ii da 3,50 (candva, intr-un viitor neprecizat), iar de vandut o vinde cu 1,50 lei. Pierdere impusa prin lege.

    Sa mai spunem. Consecintele se vad deja si se vor amplifica. Tot mai multi furnizori mici si mijlocii dau faliment sau parasesc voluntar industria. Circa 10% dintre ei anul trecut, iar 2022 a inceput cu un adevarat val de exit-uri, voluntare sau fortate. Iar cine crede ca asta-i bine si vor rezista doar cei solizi financiar si ca in felul asta scapam de „baietii destepti” ar trebui sa se gandeasca ca nici macar granzii nu vor accepta sa faca pierderi la nesfarsit ca asa vrea statul roman.
    Intr-un fel sau altul, aceste pierderi vor fi recuperate cu varf si indesat. Cum anume? Pai, sa ne uitam la preturile aprobate de ANRE pentru granzii din energie electrica pentru februarie 2022 – lista incepe la 3900 lei/MWh si se termina la 4600 lei/MWh. Preturi fara taxe, tarife, contributii, TVA, sa ne intelegem…

    Sa mai spunem?

  4. Calculele de mai sus pornesc de la o premisă greșită: NU întregul venit suplimentar de 180 lei/MWh reprezintă venit net pentru producătorii de gaz. Pentru că și la producători au crescut costurile de producție, din cauza creșterilor generale ale prețurilor.

  5. Confundati statul cu institutiile tilharesti ale statului , populate cu capuse ordinare .
    Statul sintem noi cetatenii . Mai exact cei care produc valoare adaugata .
    Statul e una , institutiile statului alta .
    Institutia statului este celula canceroasa care se hraneste hulpav din ,, conformarea voluntara ” / jecmanirea legala a rodului trudei mediului privat .
    Bugetul de salarii al oricarei institutii publice nu trebuie sa depaseasca 30 % din bugetul general . Cetateanul platitor de taxe si impozite trebuie sa aiba posibilittaea sa nu plateasca salariul acelui bugetar de a carui activitate este nemultumit . Evaluarea activitatii unui bugetar trebuie sa o faca cetateanul nu …. alt bugetar .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. Si totusi Petrom are un impozit efectiv de 16%. Nu ar trebui sa fie mai mare?
    Pushul pe legea offshore ar aduce avantaje nu doar pt explorari viitoare dar si pt rezultatele curente?
    Nu e f clar
    Multumesc

  2. Chiar credeti ca „Legea offshore este singurul motiv prntru care Exxon nu a initiat exploatarea gazului din MN ? Am spus „singurul”, deci sa nu punem toata vina pe Stat care-a incercat sa-si mai creasca veniturile, redeventa initiala fiind subevaluata ? Si, pana la urma, Statul suntem noi, toti, ca nu mai avem un „Rege Soare”…
    Si daca chiar asta ar fi singura cauza de ce nu s-a initiat o negociere ? Nu anularea pur si simplu a Legii ci o negociere, ca asa se face peste tot in lume !
    Si sa ma mai slabeasca Citu si altii cu „liberalismul” asta „pur si dur” pe care nimeni – cinstit si bine intentionat – nu-l mai aplica azi !

  3. Sa mai spunem.
    Statul nu-i protejeaza pe consumatori – cel putin deocamdata – decat la nivel declarativ. Adica protectia exista, dar nu statul o face.
    OUG 118 prevedea obligatii atat pentru furnizori si distribuitori, cat si pentru stat. Lasand la o parte mult-umflatul scandal al facturilor – care oricum este in defavoarea consumatorilor, pentru ca eroarea facuta de unii furnizori a fost sa calculeze TVA PREA MIC, deci facturile recalculate vor fi ceva mai mari – actorii economici din aceasta industrie si-au indeplinit obligatiile legate de compensare/plafonare.
    Statul, bineinteles, nu – ca doar legea nu e si pentru dulai, statul o da ca s-o respecte altii, nu el insusi. Suntem in februarie si niciun furnizor n-a vazut macar un sfant inapoi de la stat pentru consumurile din noiembrie 2021.

    Sa mai spunem. OUG 3/2022 amplifica masurile de compensare/plafonare si le extinde la noi categorii de beneficiari. Foarte bine, ca doar bani statul are din belsug, dupa cum arata si articolul de fata (desi ramane intrebarea – atunci de ce se imprumuta atat de mult???).
    Atata doar ca, dupa cum ii place statului roman, protectia sociala e facuta pe banii altora. Ordonanta prevede plafonarea si compensarea preturilor la consumatorul final, dar in ceea ce priveste diferenta de returnat catre furnizori, asta se refera doar la energia propriu-zisa. Ordonanta a) interzice de facto furnizorilor sa faca profit si b) considera ca acestia fie au costuri operationale zero (doar se stie – furnizorii sunt baieti destepti, ei nu platesc chirii, dobanzi, salarii, utilitati… ba nici macar diverse contributii pe la ANRE sau OPCOM), fie trebuie sa aduca bani de-acasa pentru toate acestea. Ca asa-i normal in economia de piata romaneasca.
    Ca sa fie mai clar. A explodat pretul la faina de grau. Faina pentru o paine costa 0,50 lei, toate celelalte mai costau si ele 0,75 lei, iar painea se vindea cu 1,50. Faina acum costa 5 lei, asa ca painea costa acum, „la liber”, 6 lei. Statul plafoneaza pretul painii la 1,50 lei si spune ca-i plateste brutarului diferenta… dar, atentie, doar diferenta pentru faina, de 3,50 lei. Pe brutar il costa painea 5,75 lei, statul ii da 3,50 (candva, intr-un viitor neprecizat), iar de vandut o vinde cu 1,50 lei. Pierdere impusa prin lege.

    Sa mai spunem. Consecintele se vad deja si se vor amplifica. Tot mai multi furnizori mici si mijlocii dau faliment sau parasesc voluntar industria. Circa 10% dintre ei anul trecut, iar 2022 a inceput cu un adevarat val de exit-uri, voluntare sau fortate. Iar cine crede ca asta-i bine si vor rezista doar cei solizi financiar si ca in felul asta scapam de „baietii destepti” ar trebui sa se gandeasca ca nici macar granzii nu vor accepta sa faca pierderi la nesfarsit ca asa vrea statul roman.
    Intr-un fel sau altul, aceste pierderi vor fi recuperate cu varf si indesat. Cum anume? Pai, sa ne uitam la preturile aprobate de ANRE pentru granzii din energie electrica pentru februarie 2022 – lista incepe la 3900 lei/MWh si se termina la 4600 lei/MWh. Preturi fara taxe, tarife, contributii, TVA, sa ne intelegem…

    Sa mai spunem?

  4. Calculele de mai sus pornesc de la o premisă greșită: NU întregul venit suplimentar de 180 lei/MWh reprezintă venit net pentru producătorii de gaz. Pentru că și la producători au crescut costurile de producție, din cauza creșterilor generale ale prețurilor.

  5. Confundati statul cu institutiile tilharesti ale statului , populate cu capuse ordinare .
    Statul sintem noi cetatenii . Mai exact cei care produc valoare adaugata .
    Statul e una , institutiile statului alta .
    Institutia statului este celula canceroasa care se hraneste hulpav din ,, conformarea voluntara ” / jecmanirea legala a rodului trudei mediului privat .
    Bugetul de salarii al oricarei institutii publice nu trebuie sa depaseasca 30 % din bugetul general . Cetateanul platitor de taxe si impozite trebuie sa aiba posibilittaea sa nu plateasca salariul acelui bugetar de a carui activitate este nemultumit . Evaluarea activitatii unui bugetar trebuie sa o faca cetateanul nu …. alt bugetar .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: