Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Campania pentru euroalegeri a început oficial: Sondajele și tabloul general

de Anne-Marie Blajan 25.4.2014

Campania electorală pentru alegerile europene a început oficial vineri, cu o lună înainte de prezentarea la vot a alegătorilor.
751 de politicieni din toate cele 28 de ţări ale Uniunii Europene vor fi aleşi în Parlamentul European, iar România va trimite şi ea la Strasbourg 32.

Problemele din listele partidelor din România

15 partide şi alianţe politice şi 8 candidaţi independenţi îşi dispută cele 32 de mandate ale României.

România se află printre cele 9 ţări din Europa unde se mai practică, la europarlamentare, votul cu listă blocată. Adică alegătorii nu pot stabili, în ordinea preferinţelor lor, numele de pe listă. Altfel, 19 ţări din UE au adoptat un sistem de vot preferenţial.

O privire asupra numelor trecute pe listele formaţiunilor politice arată că actualii parlamentari europeni sunt pe locuri eligibile, unele partide – PNL, PMP, PDL – având drept regulă internă punerea pe primele locuri ale celor care deţin, până în mai, un mandat în Parlamentul European.

Unii analişti argumentează ca o astfel de alegere ar putea fi justificată, pentru că foştii eurodeputaţi cunosc mecanismele şi au proiecte de continuat, iar eficienţa lor este mult mai bună decât a unora aflaţi la primul mandat european. Sunt însă argumente, în România, care susţin că este nevoie de o întinerire a clasei politice.

Soţii de politicieni – cum este cazul Dacianei Sârbu, soţia premierului Victor Ponta, al Adinei Vălean – soţia liderului PNL Crin Antonescu sau al Ramonei Mănescu – soţia unia dintre liderii PNL, Rareş Mănescu şi primar al sectorului 6 din Bucureşti – prezente pe listele partidelor, pe locuri eligibile, au atras şi atenţia presei internaţionale. La fel şi politicieni incompatibili, implicaţi în scandaluri sau cu condamnări penale.

(Citiţi şi Candidații pentru euroalegerile din 25 mai. Lista problemelor din Liste)

Ce spun sondajele

Potrivit ultimului sondaj paneuropean Pollwatch 2014, din 23 aprilie, PSD se află pe primul loc în preferinţele electortului din România, cu 41,5%, şi ar putea obţine 13 mandate în PE. Este urmat de PNL – 15,9%, PDL – 10,6% şi PMP – 9%.

FOTO: VoteWatch 2014 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

În listele electorale permanente valabile pentru alegerile europarlamentare sunt înscrişi 18.303.915 cetățeni cu drept de vot, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.

La nivel european, PPE este în continuare înaintea socialiştilor, chiar dacă popularii au mai scăzut în sondaje faţă de săptămâna trecută.

FOTO: VoteWatch 2014 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Extremiştii şi euroscepticii – pericol sau parteneri de dialog în viitoarea construcţie europeană?

Politicienii partidelor din spectrul moderat al vieţii politice avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă extremiştii şi euroscepticii. Situarea lor în sondajele din Europa, pe locuri foarte bune în anumite ţări, le oferă şi argumentele.

11 primării câştigate de Frontul Naţional în Franţa, mai bine de 20% din totalul voturilor obţinute de Jobbik în Ungaria, iar în Olanda, Austria şi Finlanda partidele de extremă dreapta sunt pe primele locuri.

De cealaltă parte, în Regatul Unit, UKIP depăşeşte în sondaje conservatorii şi se află pe locul doi în sondaje, după laburişti, iar euroscepticii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost foarte aproape de a intra în parlament la alegerile legislative din septembrie anul trecut. După eliminarea pragului electoral în Germania, AfD are şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European.

Opiniile unor analişti români şi europeni consultaţi de cursdeguvernare.ro au ajutat la conturarea unei concluzii în ceea ce îi priveşte.

  • Numărul mai mare de voturi pe care îl vor primi la alegerile europene, nu îi transformă totuşi într-un pericol pentru luarea deciziilor în UE.
  • Impactul lor instituţional poate fi limitat: chiar dacă se constituie în grupuri politice în PE – vor fi, în mod cert două, unul al euroscepticilor, altul al extremiştilor – marile decizii vor fi luate tot de tandemul PPE-SD.
  • Coeziunea internă mică, din cauza faptului că, în afară de discursul anti.UE sau antiimigraţie nu au prea multe elemente în comun, fac ca ei să nu conteze foarte mult în votul pe dosare, întrucât experienţa a arătat că nu respectă o disciplină de vot.
  • Tot lipsa de coeziune poate duce foarte usor la dizolvarea grupului politici, singura formă în care s-ar putea face auziţi.
  • Politic, influenţa lor se poate vedea în statele UE, unde partidele din mainstream preiau din temele şi din discursul acestora, pentru a atrage electorat.
  • Chiar şi extremiştii se delimitează de cei mai radicali dintre ei: alianţa dintre FN şi VPP a refuzat să ia în calcul şi afilierea partidului Jobbik din Ungaria şi a Zorilor Aurii din Grecia, tocmai din cauza radicalismului acestora.

(Citiţi şi Euroalegeri / Revirimentul euroscepticilor și al partidelor extremiste și presiunea pe deciziile Parlamentului European)

„De această dată este diferit” – un slogan care așteaptă să fie confirmat de realitate

„De această dată este diferit – This time is different” este sloganul alegerilor europene din acest an.

Printre argumentele aduse în susţinerea acestuia este invocată şi noua măsură prevăzută de tratatul de la Lisabona prin care alegerea preşedintelui Comisiei Europene devine un proces mult mai transparent şi democratic, susţin decidenţii de la Bruxelles.

Până acum, politicianul care obţinea acest post se decidea prin negocieri îndelungi, subterane, prin compromisuri şi schimburi de funcţii între forţele politice majore din Europa.

Cinci grupuri politice europene şi-au desemnat candidaţi: PPE – pe Jean Claude Juncker, social-democraţii – pe Martin Schulz, liberalii – Guy Verhofstadt, Verzii – pe Jose Bove, eurodeputat francez, şi Ska Keller, parlamentar european german şi Stânga Radicală – pe grecul Alexis Tsipras.

Opiniile referitor la relevanţa şi oportunitatea desemnării candidatului pentru preşedinţia Comisiei Europene înainte de alegeri diferă, aşa cum a reieşit din analizele unor experţi europeni, consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Unii consideră că această cursă electorală ar putea fi doar „un concurs de frumuseţe” între candidaţii cei mai cunoscuţi în Europa, decât o competiţie între cei mai competenţi să ocupe această poziţie.

Şi că, în loc ca această campanie electorală să fie una concentrată pe persoane, politicienii europeni, care vor o reformare a Uniunii, ar trebui mai degrabă să se concentreze asupra unei dezbateri privind beneficiile integrării europene pentru toate cele 28 de ţări.

Alţii spun că alegătorii pot să asocieze oamenii, candidaţi, ideilor politice care sunt dezbătute şi că va creşte astfel participarea la vot, tocmai pentru că electorii vor simţi că acordă legitimitate preşedintelui Comisiei, decis anterior prin negocieri subterane.

(Citiţi şi Alegerea președintelui Comisiei Europene: Despre candidați și despre cum s-ar putea evita un ”concurs de frumusețe”)

Dezbaterea electorală – teme de politică internă, în locul marilor chestiuni de reformă a UE

Mai multă sau mai puţină Europă, integrare politică, uniune fiscală, imigraţie, criză economică, austeritate vs. împrumuturi şi cheltuieli pentru investiţii, centru-dreapta vs. centru-stânga.

O dată la cinci ani, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, se creează contextul unor mari dezbateri pe teme europene. Teoretic, practic însă, politicienii sunt mai degrabă tentaţi să discute politica internă a statelor membre, mult mai aproape de înţelegerea şi interesul alegătorilor.

Analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro sunt de părere că, în ciuda unor teme europene comune care ar putea fi discutate, campaniile şi subiectele dezbătute vor fi diferite de la ţară la ţară, iar accentul se va pune diferit, chiar dacă unele dintre ele se vor regăsi în discursul oamenilor politici.

Imigraţia, libertatea de misşcare în interiorul UE, beneficiile sociale se vor regăsi în dezbaterea europeană, cred analiştii. Politica externă va avea şi ea un loc rezervat în discursuri, graţie contextului de la graniţa UE, din Ucraina.

Se va vorbi mai puţin despre viitorul Europei, despre federalizare, despre o mai mare integrare europeană – teme sensibile, care suscită ostilitate în mai multe state ale Uniunii.

Austeritatea şi eşecul guvernelor care au gestionat criza economică vor reprezenta muniţia în războiul politic din camapnia electorală.

În România, cred experţii, dezbaterea va fi axată pe teme interne: poziţionarea faţă de preşedintele Traian Băsescu, corupţie, justiţie şi atacuri între foşti aliaţi.

(Citiţi şi Euroalegeri/ Temele abordate, temele evitate în campania electorală din Europa şi din România)

 Românii, ţintă electorală în Marea Britanie

În România, partidele politice au furat startul, aşa cum se întâmplă de obicei, şi au recurs la afişajul electoral înainte de începerea oficială a campaniei.

Afişele partidelor din România par însă lipsite de imaginaţie şi, evident, de elementul scandalos în comparaţie cu cele ale UKIP (foto), care iau drept ţintă electorală românii.

Dacă ele vor avea succes şi vor atrage românii, dar şi europenii la urne, rămâne de văzut. participarea anterioară şi interesul pentru aceste alegeri au fost întotdeauna scăzute.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult