Campania electorală pentru alegerile europene a început oficial vineri, cu o lună înainte de prezentarea la vot a alegătorilor.
751 de politicieni din toate cele 28 de ţări ale Uniunii Europene vor fi aleşi în Parlamentul European, iar România va trimite şi ea la Strasbourg 32.
Problemele din listele partidelor din România
15 partide şi alianţe politice şi 8 candidaţi independenţi îşi dispută cele 32 de mandate ale României.
România se află printre cele 9 ţări din Europa unde se mai practică, la europarlamentare, votul cu listă blocată. Adică alegătorii nu pot stabili, în ordinea preferinţelor lor, numele de pe listă. Altfel, 19 ţări din UE au adoptat un sistem de vot preferenţial.
O privire asupra numelor trecute pe listele formaţiunilor politice arată că actualii parlamentari europeni sunt pe locuri eligibile, unele partide – PNL, PMP, PDL – având drept regulă internă punerea pe primele locuri ale celor care deţin, până în mai, un mandat în Parlamentul European.
Unii analişti argumentează ca o astfel de alegere ar putea fi justificată, pentru că foştii eurodeputaţi cunosc mecanismele şi au proiecte de continuat, iar eficienţa lor este mult mai bună decât a unora aflaţi la primul mandat european. Sunt însă argumente, în România, care susţin că este nevoie de o întinerire a clasei politice.
Soţii de politicieni – cum este cazul Dacianei Sârbu, soţia premierului Victor Ponta, al Adinei Vălean – soţia liderului PNL Crin Antonescu sau al Ramonei Mănescu – soţia unia dintre liderii PNL, Rareş Mănescu şi primar al sectorului 6 din Bucureşti – prezente pe listele partidelor, pe locuri eligibile, au atras şi atenţia presei internaţionale. La fel şi politicieni incompatibili, implicaţi în scandaluri sau cu condamnări penale.
(Citiţi şi Candidații pentru euroalegerile din 25 mai. Lista problemelor din Liste)
Ce spun sondajele
Potrivit ultimului sondaj paneuropean Pollwatch 2014, din 23 aprilie, PSD se află pe primul loc în preferinţele electortului din România, cu 41,5%, şi ar putea obţine 13 mandate în PE. Este urmat de PNL – 15,9%, PDL – 10,6% şi PMP – 9%.
În listele electorale permanente valabile pentru alegerile europarlamentare sunt înscrişi 18.303.915 cetățeni cu drept de vot, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.
La nivel european, PPE este în continuare înaintea socialiştilor, chiar dacă popularii au mai scăzut în sondaje faţă de săptămâna trecută.
Extremiştii şi euroscepticii – pericol sau parteneri de dialog în viitoarea construcţie europeană?
Politicienii partidelor din spectrul moderat al vieţii politice avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă extremiştii şi euroscepticii. Situarea lor în sondajele din Europa, pe locuri foarte bune în anumite ţări, le oferă şi argumentele.
11 primării câştigate de Frontul Naţional în Franţa, mai bine de 20% din totalul voturilor obţinute de Jobbik în Ungaria, iar în Olanda, Austria şi Finlanda partidele de extremă dreapta sunt pe primele locuri.
De cealaltă parte, în Regatul Unit, UKIP depăşeşte în sondaje conservatorii şi se află pe locul doi în sondaje, după laburişti, iar euroscepticii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost foarte aproape de a intra în parlament la alegerile legislative din septembrie anul trecut. După eliminarea pragului electoral în Germania, AfD are şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European.
Opiniile unor analişti români şi europeni consultaţi de cursdeguvernare.ro au ajutat la conturarea unei concluzii în ceea ce îi priveşte.
- Numărul mai mare de voturi pe care îl vor primi la alegerile europene, nu îi transformă totuşi într-un pericol pentru luarea deciziilor în UE.
- Impactul lor instituţional poate fi limitat: chiar dacă se constituie în grupuri politice în PE – vor fi, în mod cert două, unul al euroscepticilor, altul al extremiştilor – marile decizii vor fi luate tot de tandemul PPE-SD.
- Coeziunea internă mică, din cauza faptului că, în afară de discursul anti.UE sau antiimigraţie nu au prea multe elemente în comun, fac ca ei să nu conteze foarte mult în votul pe dosare, întrucât experienţa a arătat că nu respectă o disciplină de vot.
- Tot lipsa de coeziune poate duce foarte usor la dizolvarea grupului politici, singura formă în care s-ar putea face auziţi.
- Politic, influenţa lor se poate vedea în statele UE, unde partidele din mainstream preiau din temele şi din discursul acestora, pentru a atrage electorat.
- Chiar şi extremiştii se delimitează de cei mai radicali dintre ei: alianţa dintre FN şi VPP a refuzat să ia în calcul şi afilierea partidului Jobbik din Ungaria şi a Zorilor Aurii din Grecia, tocmai din cauza radicalismului acestora.
(Citiţi şi Euroalegeri / Revirimentul euroscepticilor și al partidelor extremiste și presiunea pe deciziile Parlamentului European)
„De această dată este diferit” – un slogan care așteaptă să fie confirmat de realitate
„De această dată este diferit – This time is different” este sloganul alegerilor europene din acest an.
Printre argumentele aduse în susţinerea acestuia este invocată şi noua măsură prevăzută de tratatul de la Lisabona prin care alegerea preşedintelui Comisiei Europene devine un proces mult mai transparent şi democratic, susţin decidenţii de la Bruxelles.
Până acum, politicianul care obţinea acest post se decidea prin negocieri îndelungi, subterane, prin compromisuri şi schimburi de funcţii între forţele politice majore din Europa.
Cinci grupuri politice europene şi-au desemnat candidaţi: PPE – pe Jean Claude Juncker, social-democraţii – pe Martin Schulz, liberalii – Guy Verhofstadt, Verzii – pe Jose Bove, eurodeputat francez, şi Ska Keller, parlamentar european german şi Stânga Radicală – pe grecul Alexis Tsipras.
Opiniile referitor la relevanţa şi oportunitatea desemnării candidatului pentru preşedinţia Comisiei Europene înainte de alegeri diferă, aşa cum a reieşit din analizele unor experţi europeni, consultaţi de cursdeguvernare.ro.
Unii consideră că această cursă electorală ar putea fi doar „un concurs de frumuseţe” între candidaţii cei mai cunoscuţi în Europa, decât o competiţie între cei mai competenţi să ocupe această poziţie.
Şi că, în loc ca această campanie electorală să fie una concentrată pe persoane, politicienii europeni, care vor o reformare a Uniunii, ar trebui mai degrabă să se concentreze asupra unei dezbateri privind beneficiile integrării europene pentru toate cele 28 de ţări.
Alţii spun că alegătorii pot să asocieze oamenii, candidaţi, ideilor politice care sunt dezbătute şi că va creşte astfel participarea la vot, tocmai pentru că electorii vor simţi că acordă legitimitate preşedintelui Comisiei, decis anterior prin negocieri subterane.
(Citiţi şi Alegerea președintelui Comisiei Europene: Despre candidați și despre cum s-ar putea evita un ”concurs de frumusețe”)
Dezbaterea electorală – teme de politică internă, în locul marilor chestiuni de reformă a UE
Mai multă sau mai puţină Europă, integrare politică, uniune fiscală, imigraţie, criză economică, austeritate vs. împrumuturi şi cheltuieli pentru investiţii, centru-dreapta vs. centru-stânga.
O dată la cinci ani, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, se creează contextul unor mari dezbateri pe teme europene. Teoretic, practic însă, politicienii sunt mai degrabă tentaţi să discute politica internă a statelor membre, mult mai aproape de înţelegerea şi interesul alegătorilor.
Analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro sunt de părere că, în ciuda unor teme europene comune care ar putea fi discutate, campaniile şi subiectele dezbătute vor fi diferite de la ţară la ţară, iar accentul se va pune diferit, chiar dacă unele dintre ele se vor regăsi în discursul oamenilor politici.
Imigraţia, libertatea de misşcare în interiorul UE, beneficiile sociale se vor regăsi în dezbaterea europeană, cred analiştii. Politica externă va avea şi ea un loc rezervat în discursuri, graţie contextului de la graniţa UE, din Ucraina.
Se va vorbi mai puţin despre viitorul Europei, despre federalizare, despre o mai mare integrare europeană – teme sensibile, care suscită ostilitate în mai multe state ale Uniunii.
Austeritatea şi eşecul guvernelor care au gestionat criza economică vor reprezenta muniţia în războiul politic din camapnia electorală.
În România, cred experţii, dezbaterea va fi axată pe teme interne: poziţionarea faţă de preşedintele Traian Băsescu, corupţie, justiţie şi atacuri între foşti aliaţi.
(Citiţi şi Euroalegeri/ Temele abordate, temele evitate în campania electorală din Europa şi din România)
Românii, ţintă electorală în Marea Britanie
În România, partidele politice au furat startul, aşa cum se întâmplă de obicei, şi au recurs la afişajul electoral înainte de începerea oficială a campaniei.
Afişele partidelor din România par însă lipsite de imaginaţie şi, evident, de elementul scandalos în comparaţie cu cele ale UKIP (foto), care iau drept ţintă electorală românii.
Dacă ele vor avea succes şi vor atrage românii, dar şi europenii la urne, rămâne de văzut. participarea anterioară şi interesul pentru aceste alegeri au fost întotdeauna scăzute.
