Candidații pentru euroalegerile din 25 mai. Lista problemelor din Liste

Depunerea listelor de candidaţi pentru alegerile europarlamentare s-a încheiat miercuri: 15 formaţiuni politice intră în cursa electorală, cărora li se alătură 11 independenţi. Singurul partid cu două liste de candidaţi este PRM, întrucât şi Corneliu Vadim Tudor, şi Fheorghe Funar au depus câte o listă.

În România, dar nu numai, mulţi politicieni şi analişti consideră un loc în Parlamentul European fie o sinecură – un loc de muncă extrem de bine plătit, cu o serie de beneficii, fie un „cimitir al elefanţilor” – de obicei pe liste se află de la foşti preşedinţi şi miniştri la lideri de partid care trebuie îndepărtaţi de pe scena internă. Bătălia în interiorul partidelor este pentru locurile eligibile, de la începutul listei.

România se află printre cele 9 ţări din Europa unde se mai practică, la europarlamentare, votul cu listă blocată. Adică alegătorii nu pot stabili, în ordinea preferinţelor lor, numele de pe listă. Altfel, 19 ţări din UE au adoptat un sistem de vot preferenţial.

Lista problemelor din Liste

O privire asupra numelor trecute pe listele formaţiunilor politice arată că actualii parlamentari europeni sunt pe locuri eligibile, unele partide – PNL, PMP, PDL – având drept regulă internă punerea pe primele locuri ale celor care deţin, până în mai, un mandat în Parlamentul European.

Unii analişti argumentează ca o astfel de alegere ar putea fi justificată, pentru că foştii eurodeputaţi cunosc mecanismele şi au proiecte de continuat, iar eficienţa lor este mult mai bună decât a unora aflaţi la primul mandat european. Sunt însă argumente, în România, care susţin că este nevoie de o întinerire a clasei politice.

Jurnaliştii români au scris pentru Euobserver despre prezenţa pe liste a soţiilor liderilor politici, cum este cazul Dacianei Sârbu şi al Adinei Vălean.

Există candidaţi implicaţi în scandaluri de notorietate:

• Orest Onofrei, candidatul PDL, locul 6 pe listă, a făcut în 2002 un accident rutier în urma căruia şi-a pierdut viaţa un copil de 8 ani, semnalează Gândul. Instanţa a decis, la momentul respectiv, că atât actualul candidat la europarlamentare – care avea viteză prea mare – cât şi copilul, care a trecut printr-un loc nepermis, au fost vinovaţi. Mai apoi, noile schimbări ale Codului Rutier i-au fost favorabile şi în 2007 a fost achitat.
• De numele lui Dan Nica, fostul ministru al Comunicaţiilor, se leagă scandalul Ericsson. În urmă cu doi ani, Rise Projects scria despre un fost director al filialei din România a celebrei firme de telecomunicaţii, cercetat în Suedia pentru deturnare de fonduri. Acesta ar fi justificat lipsa banilor prin plăţile pe care le-a făcut în conturile unor politicieni români, în anii 2000, „pentru a apăra interesele companiei Ericsson”. Printre aceşti politicieni se afla şi Dan nica, în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor.
• Spre deosebire de acum cinci ani, când Corina Creţu s-a aflat pe lista PSD pentru europarlamentare pe un loc eligibil, dar nu la începutul ei, acum ea deschide lista. Vicepreşedinta grupului social-democrat din Parlamentul European s-a confruntat în acecst mandat cu un scandal amoros, după ce un hacker american a spart contul de AOL al fostului secretar de stat american Colin Powell. Emailurile care au devenit publice indicau o relaţie apropiată, dacă nu sentimentală între eurodeputatul român şi fostul înalt oficial american.

Un liberal şi un fost liberal se află, din punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, în imposibilitatea de a candida, pentru că au fost declaraţi incompatibili. Este vorba despre Eduard Hellvig şi Mircea Diaconu.

• Europarlamentarul Eduard Hellvig, fost ministru al dezvoltării, ar fi deţinut funcţia de ministru concomitent cu cea de director al unei companii. Acesta a contestat în justiţie hotărârea ANI, iar procesul este în desfăşurare.
• Spre deosebire de acesta, pentru Mircea Diaconu există deja o decizie definitivă a instanţei, motiv pentru care a fost eliminat de pe lista PNL, dar a reuşit să adune numărul necesar de semnături – 110 mii – pentru o candidatură independentă.

Eligibilii, procentele, sondajele

Preşedintele PSD, Victor Ponta, aspus, la începutul săptămânii, că Alianţa PSD-UNPR-PC îşi propune ca la alegerile europarlamentare să obţină un scor de 35%. Ultimul sondaj paneuropean, Votewatch, din 19 martie, plasa alianţa la 41% din preferinţele electoratului. Asta ar însemna 13 mandate. Pe locurile eligibile sunt:

• Corina Creţu
• Ecaterina Andronescu
• Cătălin Ivan
• Dan Nica
• Maria Grapini
• Damian Drăghici – artist rom şi senator
• Daciana Sârbu
• Ioan Mircea Paşcu
• Viorica Dăncilă
• Sorin Moisă – adjunctul şefului de cabinet al comisarului european Dacian Cioloş
• Victor Boştinaru
• Ciprian Claudiu Tănăsescu – eurodeputat
• Doru Frunzulică – secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii

La rândul său, Crin Antonescu, a afirmat recent că obiectivul liberalilor pentru alegerile europarlamentare este obţinerea unui scor de 25% din voturi. El a adăugat că, în situaţia în care candidaţii partidului vor obţine sub 20%, îşi va da demisia din fruntea partidului. Sondajul Votewatch acordă PNL 17%, procent care i-ar aduce 7 mandate. Pe locurile eligibile sunt:

• Norica Nicolai
• Adina Vălean
• Ramona Mănescu
• Cristian Buşoi
• Renate Weber
• Eduard Hellvig
• Mihai Ţurcanu

În condiţiile fragmentării puternice a perisajului politic de dreapta, PDL şi-a fixat ca obiectiv, potrivit preşedintelui Vasile Blaga, obţinerea a 7-8 locuri în Parlamentul European. Sondajul paneuropean îi acordă 15%, echivalente cu doar 5 mandate. Primele locuri pe listă, eligibile potrivit cercetării sociologice citate, le ocupă actuali eurodeputaţi, cu excepţia locului 5:

• Teodor Stolojan
• Monica Macovei
• Traian Ungureanu
• Marian Jean Marinescu
• Daniel Buda

UDMR a fost primul partid care a făcut publică lista completă pentru alegerile europarlamentare. Sondajul situează partidul la 5,7%, cu doar două mandate obţinute. Pe locurile eligibile sunt europarlamentarii Iuliu Winkler şi Sogor Csaba.

Partidul Mişcarea Populară ar avea un scor electoral de 10%, potrivit Elenei Udrea. Sondajul Votewatch arată că PMP se situează la 9% în preferinţele electoratului şi ar putea trimite în PE 3 candidaţi de pe listă:

• Cristian Preda
• Sigfried Mureşan – fost asistent al lui Gunther Krichbaum, politician german, fost preşedinte al comisiei de afaceri europene din Bundestag şi mai apoi asistent al Monicăi Macovei
• Teodor Baconschi

Forţa Civică este ultimul partid care ar putea obţine, potrivit sondajului, locuri în Parlamentul European. Numărul de mandate ar fi de două, în condiţiile în care este la 4,7% în sondaje. Cele două mandate ar putea fi obţinute de:

• Mihai Răzvan Ungureanu, liderul partidului
• Diana Pavelescu, secretar general al Asociatiei Degustătorilor Profesionişti

Dacă fostul premier se va retrage, aşa cum a spus, în Parlamentul European ar mai intra şi Mihaela Nicolau, profesor în Galaţi, deţinătoare a unui doctorat făcut în Italia, specialistă în management şi economie.

Până în 5 aprilie BEC va decide dacă admite sau respinge candidaturile, iar contestaţiile la această decizie pot fi depuse până pe 10 aprilie.

Consultaţi AICI lista completă a candidaţilor PSD.

Consultaţi AICI lista completă a candidaţilor PNL.

Consultaţi AICI lista completă a candidaţilor PDL.

Consultaţi AICI lista completă a candidaţilor PNŢCD.