sâmbătă

21 mai, 2022

Calitatea revenirii economice a României: -22 mld. E la comerțul exterior arată de ce ne împrumutăm scump

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 ianuarie, 2022

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 11 luni din 2021. În pofida revenirii economice măsurate prin evoluția PIB, avansul exporturilor (+19%) a fost mai mic decât cel al importurilor (+22%) iar cronicizarea minusului în schimburile externe a dus la un rezultat de -22 miliarde de euro.

Astfel, țara noastră a consemnat o amplificare cu 5,3 miliarde euro sau aproape o treime a rezultatului negativ față de aceeași perioadă din primul an al pandemiei.

Deși toate celelalte țări din regiune și-au înrăutățit rezultatele în comerțul international, trei dintre ele au rămas în domeniul pozitiv (Cehia, Polonia și Slovacia). Ungaria a intrat marginal pe minus (-0,1 miliarde euro) iar Bulgaria și Croația au consemnat deficite mult mai reduse decât România.


Cel mai mare impact negativ în valori nominale (reducere a soldului rămas POZITIV cu 9,1 miliarde, îndeosebi din cauza creșterii puternice a importurilor la energie din surse extra-UE (de unde și creșterea de +31% pe această relație), l-a suferit Polonia.

(Citiți și: Consumul pe locuitor a crescut mai repede decât PIB. Din import, pe datorie”)

Raportat la dimensiunea economiei, Croația a avut de absorbit un avans al importurilor extra-UE de +42%, dar și-a majorat deficitul cu doar 1,5 miliarde euro, fiind singura care a reușit un „scor” favorabil între creșterea exporturilor și creșterea importurilor.

În cazul României, acest „scor” nu arată chiar așa de rău în valori procentuale, dar efectul de bază puternic dăunător al deficitelor pe care le-am tot acumulat în ultimii ani a amplificat în condițiile dificile ale pandemiei rezultatul negativ, care se va trece până la finalul anului pragul de 10% din PIB.

Partenerii comerciali ai României: doar Germania și-a majorat excedentul

Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, doar Germania a reușit o îmbunătățire a sodului traditional pozitiv și foarte ridicat al schimburilor externe (+2,9 miliarde euro, până la +171,2 miliarde euro !).

(Citiți și: Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)


Italia și-a mai redus din plusul obișnuit (-7,2 miliarde euro, dar a rămas foarte clar pe plus, cu +49,3 miliarde euro).

În schimb (atenționare din perspectivă socio-culturală), Franța și-a înrăutățit cu peste 20 miliarde euro deficitul comercial cronic și se îndreaptă spre traversarea limitei de 100 miliarde euro.

Pe ansamblul Uniunii excedentul comercial s-a diminuat de la 186,5 miliarde euro pe primele 11 luni din 2020 până la 78,8 miliarde euro în primele 11 luni din 2021. Iar asta după ce în luna noiembrie rezultatele au evident mai slabe (-8,3 miliarde euro față de +24,5 miliarde euro în urmă cu 12 luni).

Nici Zona Euro nu a scăpat de evoluția negativă și a înregistrat în noiembrie 2021 primul deficit de după ianuarie 2014 ( -1,5 miliarde euro față de +25 miliarde euro în noiembrie 2020). Totuși, deși mai redusă, performanța a rămas bună de la începtul anului curent (de la +133,5 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020 la +126,8 miliarde euro față de +205,6 miliarde euro în intervalul ianuarie – noiembrie 2021).

De ce ne împrumutăm scump: calitatea creșterii în România

Una peste alta, România păstrează o poziție dificilă în context regional iar revenirea economică nu se vede în rezultatul schimburilor externe. Dezechilibrul în creștere semnificativă din comerțul exterior are implicații majore și pe deficitul de cont curent, expandat deja cu 57% pe primele 11 luni din 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De aceea, nu trebuie să ne mire dublarea pe parcursul anului trecut a dobânzilor la împrumuturile externe și amenințarea permanentă cu reducerea ratingului investițional aflat la limita de recomandare pentru investiții.

Refacerea structurală a economiei, nu doar cea cantitativă, precum și îmbunătățirea competitivității, pentru a stopa pierderea cotei de acces pe propria piață de desfacere, se impun cu necesitate.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: