Datele publicate de INS pentru trimestrul patru 2013 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut cu doar 0,4% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului precedent.
Venitul mediu lunar pe gospodărie a crescut de la 2.566 lei la 2.624 lei (+2,2%), în condițiile în care prețurile s-au majorat cu doar 1,75%, media IPC anual pe ultimele trei luni din 2013).
(Citiți și: ”Dilema mizei pe creșterea consumului: Cererea internă – marjă restrânsă de manevră. Alternativa fezabilă”)
Evoluția poate părea paradoxală, în contextul în care creșterea Produsului Intern Brut în același interval de timp a fost de 5,2% în termeni reali, potrivit datelor oficiale anunțate tot de către INS.
Motivația este, însă, că veniturile în natură au scăzut semnificativ, nu doar în termeni reali, dar și în termeni nominali, ceea ce a anulat o bună parte din majorarea veniturilor bănești.
(Citiți și: ”De ce în România salariile nu au ținut pasul cu PIB-ul. Munca altora în PIB-ul altora”)
Explicația valorilor vizibil diferite între gospodării și persoane constă în continuarea trendului de scădere a numărului de membri pe familie. Acesta a coborât pe parcursul unui singur an de la 2,87 la 2,85.
În ceea ce privește structura veniturilor, trebuie subliniată trecerea în zona de majoritate absolută a veniturilor salariale și reducerea ponderii veniturilor în natură. Surprinzător, ponderea veniturilor din agricultură s-a redus cu o jumătate de punct procentual. A scăzut ușor și ponderea veniturilor din prestații sociale.
(Citiți și: ””Recolta de excepție 2013” și prețurile ei – dincolo de clișeul ”Anului agricol bun”)
Creșterea robustă a veniturilor în mediul urban (+4,6% în termeni reali) a fost însoțită de diminuarea considerabilă a veniturilor în mediul rural. Acestea din urmă au fost mai reduse cu aproape trei procente chiar în termeni nominali. Anul agricol foarte bun a dus la creșterea producției dar și la scăderea prețurilor la culturile vegetale. Din acest joc, rezultatul a fost aproape nul pentru familiile de agricultori.
Interesant este că nu familiile de salariați și nici cele de pensionari au fost principalele beneficiare ale creșterii economice ci familiile de șomeri, ale căror venituri s-au majorat în decurs de un an cu peste zece procente în termeni reali. Pe persoană, aceste venituri rămân însă la 86% față de membrii familiilor de agricultori, 65% față de pensionari și doar 48% față de salariați.
Explicația majorării veniturilor în familiile de șomeri este creșterea ponderii salariilor în veniturile totale de la 36% în trimestrul patru 2012 la 47,6% în trimestrul patru 2013, cea mai importantă modificare din tot tabloul datelor prezentate de INS.
De reținut și majorarea ponderii veniturilor salariale în familiile de pensionari de la 20,1% la 21,5%.
Aceste date arată că încadrarea și diferențierea între diferite categorii de populație se poate face tot mai dificil, dată fiind structura tot mai diversă a veniturilor obținute. Procesul de cristalizare a economiei de piață duce la monetizarea inevitabilă a schimburilor.
Motiv pentru care ar fi de luat în calcul fiscalizarea uniformă a persoanelor sau a familiilor și nu diferențierea pe tipuri de venit.