fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

De ce în România salariile nu au ținut pasul cu PIB-ul. Munca altora în PIB-ul altora

de Marin Pana 8.10.2012

Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național pentru Statistică, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali cu numai 34,4% între 1990 și 2011 (respectiv 26,9% între 1989 și 2011).

Ritmul mediu anual de majorare a PIB pe parcursul acestor 22 de ani a fost de numai 1,35% pe an. Salariul mediu consemnat în luna august 2012 a fost, tot în termeni reali, cu 19,8% mai mare față de cel din luna octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării prețurilor ( motiv pentru care este și utilizată drept lună de referință în calculele statistice).

Salariile și costul forței de muncă în PIB-ul românesc

În termeni nominali și lei vechi, PIB a crescut de la 857,9 miliarde lei la 5.785.519 miliarde lei însă ajustarea cu deflatorul care asigură comparabilitatea între rezultatele de creștere economică din ani diferiți a redus această majorare la numai cei ceva mai mult de 34% aminitiți. Dar salariile nu au ținut pasul cu această majorare.

Din octombrie 1990 până în august 2012, salariul mediu de 3.414 lei vechi a crescut, tot în termeni nominali, la 15.340.000 lei vechi. Sumă care în fapt, ajustată cu indicele prețurilor de consum cumulat pe cei 22 de ani analizați ( 378.394,96%), reprezintă doar 4.054 lei vechi. De unde rezultă că majorarea salariilor a fost de doar 18,7%.

Față de situația în care s-ar fi păstrat ponderea salariilor în PIB în decursul timpului, doar 55% din creșterea de PIB s-a dus către salarii. Mai mult, numărul de salariați s-a diminuat de la circa 8,1 milioane persoane la 4,5 milioane persoane, ceea ce reprezintă tot 55%. Din combinarea efectelor, rezultă că ponderea salariilor nete în PIB a coborât la aproximativ 30% din cea existentă în anul 1990.

Desigur, este vorba despre sumele ajunse efectiv la cei aflați într-o activitate înregistrată oficial, conform definițiilor statistice în vigoare. Altminteri, costul forței de muncă a crescut considerabil din cauza taxelor și impozitelor mult mai mari achitate în prezent, cu un raport de peste 1,8 la 1 între cheltuielile necesare pentru un loc de muncă legal și banii încasați de salariat.

O parte din această creștere a fost generată de majorarea numărului de primitori de pensii, de la circa 3,6 milioane persoane în 1990 la 5,4 milioane persoane în prezent și de extinderea prestațiilor sociale pentru susținerea celor nevoiași (venit minim garantat, ajutor de încălzire ș.a.m.d.). De reținut că și pensia medie reală se afla într-o situație similară cu salariile, potrivit ultimelor date de pe site-ul CNPAS ( instituția care asigură plata pensiilor la nivel național) la 117,3% față de cea din luna octombrie 1990.

O altă parte din creșterea economică a fost extrasă în beneficiul proprietarilor de întreprinderi, care au investit, au creeat și au menținut locuri de muncă. Aici datele lipsesc cu desăvârșire și, de aceea, nivelul cu care forța de muncă a fost ”taxată” de capitalul privat nu poate fi decât dedus cu aproximație. Dacă, de pildă, cam o treime din creșterea economică reală s-a dus în beneficiul celor care sunt în activitate și o treime către îmbunătățirea protecției sociale sub diverse forme, treimea rămasă nu poate fi decât atribuită în beneficiul celor care au deținut societățile comerciale angajatoare ce au obținut profit.

Salariu & productivitate: la noi și în UE

Cert este că, pentru a avea o imagine mai clară asupra calității de angajat în România, se poate face un calcul în privința sumelor ce ar putea fi câștigate pe întreaga perioadă de activitate. Să zicem, într-o situație fericită, de 40 de ani de muncă adică 480 de luni de plată. Evident, media reală este mai redusă din cauza problemelor de sănătate, a șomajului etc.

În acest caz fericit, la nivelul lunii august 2012, un salariat poate conta în întreaga lui carieră pe circa 163.000 euro, la un salariu mediu de 340 euro, și pe mai puțin de 57.000 euro la salariul minim net de 118 euro. Adică foarte puțin dacă se ține cont de locuință, sănătate, mâncare și toate cele necesare traiului personal și al membrilor de familie care nu muncesc.

Să vedem, totuși, dacă productivitatea mai redusă a muncii justifică, totuși, plata la acest nivel salarial, din perspectiva practicii din alte țări UE. La nivelul anului 2010, pentru care Eurostat a reușit să ofere centralizarea datelor pentru marea majoritate a statelor membre, situația se prezenta după cum urmează ( cu precizarea că venitul brut este cu circa 40% mai mare decât cel net în cazul României, din cauza impozitelor percepute pentru bugetele sociale și pe venit):

Răspunsul este negativ. Decalajul de productivitate nu justifică plata unui salariu atât de mic, nici față de țările occidentale mai dezvoltate și nici față de țările foste socialiste care au intrat înaintea noastră în UE.

La o productivitate ceva mai mare decât dublă față de cea a angajatului român, angajații din Occident primesc sume brute de circa șapte ori mai mari.

Chiar și în țări situate cu productivitatea muncii la 70% -80% din media UE, dar cu ceva mai mult de 50% față de România, precum Portugalia și Slovenia, salariile sunt triple. Mai la est, decalajele dintre salariile relative și productivitatea relativă se mai atenuează dar rămân în defavoarea României, singura țară care se află într-o situație și mai slabă fiind Bulgaria.

… și costul diferenței de competitivitate

Desigur, în Occident impozitele necesare funcționării mai bune a statului și unei politici sociale mai extinse sunt mai mari, dar ceea ce surprinde este că ponderea în PIB a salariilor se apropie de cea existentă inițial în România anului 1990. Cu observația esențială a unei acoperiri corecte cu bunuri și (mai ales) servicii a sumelor plătite.

Practic, prin acordarea unor salarii relative mai mari ( legal și cu plata de impozite) , companiile sunt cele care participă alături de populație la finanțarea politicilor sociale, ceea ce se întâmplă tot mai puțin când se trece spre estul spațiului european comun.

Desigur, asta presupune realizarea de produse competitive și cu pondere mică a costurilor cu forța de muncă în totalul cheltuielilor: aici stă diferența și aici începe problema.

Cu o remunerare foarte bună în prima linie de producție, angajații își pot permite apoi să plătească sume mai însemnate pentru servicii care nu intră în competiția internațională, atât din sectorul privat cât și din sectorul de stat. Ceea ce amplifică în fapt nivelul mediu de salarizare și ponderea salariilor în PIB. Și explică de ce, în România, creșterea generală a salariilor nu a ținut pasul cu sporul de PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2012

Un raspuns

  1. Bucur
    11.11.2012, 12:40 pm

    Un articol foarte bun, felicitari! O explicatie simpla este ca fondurile banesti se duc prea mult in asistenta sociala, avem (statistic) mult prea multi pensionati prematur, pe caz de boala si alti asistati (unii cu palate), ca sa nu mai vorbim de “sifonarea” fondurilor la nivel inalt.

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult