Consiliul European a emis marți o nouă recomandare, la cererea Comisiei Europene, conform procedurii de deviere semnificativă, România fiind avertizată să opereze o corecție de 0,8% din PIB, potrivit deciziei Consiliului European.
Important: Consiliul a stabilit termenul limită de 15 aprilie 2018 până la care România să prezinte un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.
Forul european a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar structural, potrivit unui comunicat emis de Consiliu.
(Citiți și: Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB)
De precizat că proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 nu ține cont de solicitarea europeană, lucru sesizat inclusiv de către Consiliul fiscal în opinia preliminară asupra proiectului de buget, trimis spre analiză pe data de 29 noiembrie și aprobat miercuri de Guvern.
(Citiți și: Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018)
Obiectivul bugetar pe termen mediu și procedura de abatere semnificativă fac parte din așa-numita ”componentă preventivă” a Pactului de Creștere și Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale și, prin urmare, izolează impactul acțiunilor guvernamentale discreționare și cheltuielile cu plățile dobânzilor.
Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al României ar urma să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017- evoluție contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătățirea soldului cu 0,5% din PIB.
Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creștere și Stabilitate.
Mai mult, creșterea cheltuielilor guvernamentale primare nete ale României s-a ridicat la 4,9% din PIB în 2017, mult peste plafonul de 3,3% stabilit de Consiliu, care cere măsuri pentru asigurarea unei creșteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puțin 0,8% din PIB.
Consiliul recomandă ca orice câștiguri neașteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătățire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.
(Citiți și: Recomandările UE şi cum se joacă România cu focul)
În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.
Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ținând cont de situația sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creștere și Stabilitate, ajustarea se va translata în cerința unei rate nominale de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depășească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.
(Citiți și: Semestrul European 2018- România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%)
Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.
Urmărește-ne pe Google News
