Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală prociclică, determinând o adâncire a deviației față de obiectivul pe termen mediu, în contradicție cu regulile fiscale statuate de Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare.

Potrivit acestei opinii, una dintre problemele proiectului de Buget 2018 este: 

Situarea deficitului sub plafonul de 3% depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepțional.

Instituția mai apreciază că ”scenariul macroeconomic ales este mai degrabă optimist, ai cărui parametri apar situați în partea superioară a intervalului posibilităților”, în condițiile în care în realitate ”balanța riscurilor este inclinată spre evoluții mai puțin favorabile celor luate în calcul”.

Mai precis: Consiliul fiscal afirmă că ”veniturile din TVA prognozate pentru 2018 apar drept semnificativ supraevaluate, chiar în condițiile utilizării scenariului macroeconomic al CNP”. Aceasta, afirmă Consiliul fiscal, va genera ”implicații asupra asigurării finanțării autorităților locale”.

Suplimentar, Consiliul consideră: cheltuielile de asistență socială apar drept semnificativ subevaluate.

(Descărcați AICI opinia Consiliului fiscal)

Cele mai importante constatări ale Consiliului fiscal, în cele ce urmează:

Convergența către obiectivul pe termen mediu începe cu adevărat din 2020

Construcția bugetară țintește un deficit situat ușor sub nivelul de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC).

Indiferent însă de nivelul estimat al excesului de cerere (de menționat că persistă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Prognoză- CNP și cele mai recente evaluări disponibile din partea Comisiei Europene- CE cu privire la dimensiunea ritmului de creștere a PIB potențial și efectiv, evaluările CNP fiind substanțial mai optimiste), construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții și care continuă să se lărgească și în 2018 de la exigențele brațului preventiv al PSC, preluate de altfel și în legislația națională prin intermediul LRFB.

Convergența către obiectivul pe termen mediu (definit drept un deficit structural de 1% din PIB) este preconizată a începe abia în anul 2019, însă țintele asumate ale deficitului bugetar implică un efort structural inferior reperului minim de 0,5 pp. de PIB statuat de reglementările europene în 2019 și doar egal cu acesta în 2020.

”Riscuri neobișnuit de ridicate” ca răspuns la modificările Codului fiscal

Scenariul macroeconomic pe termen mediu care fundamentează construcția bugetară este în linie cu evaluările anterioare ale CNP, însă  rămâne semnificativ mai optimist  comparativ cu prognozele altor instituții, deși evoluțiile din anul curent plasează creșterile avute în vedere pentru anii următori în domeniul posibilului.

În opinia Consiliului fiscal, acest scenariu este mai degrabă nepotrivit din perspectiva unei construcții bugetare prudente, balanța riscurilor fiind înclinată spre consemnarea unor evoluții macroeconomice mai puțin favorabile decât cele luate în calcul.

Consiliul fiscal identifică riscuri neobișnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului), un scenariu în care creșterea salariului brut să fie inferioară celei avute în vedere în proiecția veniturilor bugetare având o probabilitate ridicată, cu implicații asupra evoluției consumului privat și a creșterii economiceîn general.

Acestora li se adaugă riscuri provenind din introducerea unor posibilități de arbitraj fiscal în urma plafonării bazei de calcul a contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim pentru veniturile din activități independente și a unui regim fiscal mai favorabil în ceea ce privește microîntreprinderile (cu referință la aplicabilitatea impozitării cifrei de afaceri pentru firmele care realizează venituri din activități de consultanță și management), de natură să încurajeze subdeclararea veniturilor de natură salarială (mai ales pentru salariile mari).

Veniturile din TVA, supraevaluate cu 3-4 miliarde lei

Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potențială supraevaluare a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic al CNP.

Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească (ulterior ajustării cifrelor corespunzătoare din 2017 și 2018 cu impactul temporar al schemelor de compensare în lanț a obligațiilor bugetare restante) cu 16,3% (ori cu 8,6 miliarde lei)
comparativ cu nivelul estimat pentru 2017 în cea de-a doua rectificare bugetară.

Dinamica avansată o depășește substanțial pe cea a consumului privat (net de autoconsum) prognozată de CNP, textul Raportului privind situația macroeconomică indicând la pagina 81 drept explicație pentru această evoluție impactul introducerii plății defalcate a TVA și al unor măsuri de îmbunătățire a colectării luate de ANAF, evaluat la 4,9 miliarde lei.

Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări: dincolo de obiecția de principiu asupra caracterului lipsit de prudență al includerii ex ante în proiecția de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor măsuri de îmbunătățire a colectării, plusul de venituri avansat în textul raportului apare neconcordant cu evaluările anterioare ale MFP aferente introducerii obligatorii și generalizate a plății defalcate a TVA, ce indicau venituri suplimentare de doar 2 miliarde lei în 2018, în condițiile în care, ulterior, sfera de aplicare a plății defalcate a TVA a fost restrânsă considerabil (până la un nivel care face posibil scenariul evitării intrării în relații de afaceri cu cei înrolați în acest mecanism de plată de către ceilalți agenți economici).

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră că veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 3-4 miliarde lei, dincolo de eventualul impact al unor evoluții ciclice mai puțin favorabile decât cele luate în considerare în construcția bugetară.

Mai mult, întrucât veniturile suplimentare din TVA reprezintă principala sursă de compensare a pierderii de venituri ale autorităților locale survenite în urma reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% în condițiile menținerii cotei defalcate, nerealizarea (probabilă) a acestora este de natură să le creeze dificultăți bugetare.

Dubiile legate de veniturile excepționale pe care se bazează bugetul

Construcția bugetară include venituri excepționale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (+1 miliard lei la venituri de capital) și din închirierea benzilor de frecvență 5G (+1,3 miliarde lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități).

În primul caz, există un risc semnificativ al nerealizării veniturilor la nivelul prognozat– exporturile de apă grea la nivel mondial au însumat doar 62,4 milioane USD în 2016, iar pe plan intern, totalul cheltuielilor cu bunurile și serviciile ale Nuclearelectrica S.A. erau, conform bugetului de venituri și cheltuieli pe 2017 al companiei, de 617,5 milioane lei.

În cel de-al doilea caz, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuția bugetară conform SEC 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viață a concesiunii, contribuind astfel la apariția unui ecart negativ între soldul bugetar conform SEC 2010 și cel cash și deci, ceteris paribus, la un deficit SEC 2010 superior celui conform metodologiei naționale.

Asistență socială – subevaluată cu 4 miliarde lei

Similar situației pe care Consiliul fiscal o constata cu prilejul adoptării legii bugetului pe anul 2017, cheltuielile de asistență socială aferente anului 2018 apar drept semnificativ subestimate în raport cu trendurile deja apărute în execuția bugetară preliminată pe 2017 (relevante în condițiile în care este vorba de cheltuieli permanente) și cu dinamica punctului de pensie.

Astfel, extrapolarea în 2018 al fluxului implicit de cheltuieli de asistență socială aferente bugetului de stat la nivelul trimestrului IV 2017 (determinat ca diferență între cuantumul bugetat în rectificarea a II-a și execuția la nouă luni) ar indica un nivel de cel puțin 30,9 miliarde lei ceea ce, în condițiile în care alocarea conform proiectului de buget este de 28,4 miliarde lei, indică un necesar cu circa 2,5 miliarde lei mai mare decât nivelul bugetat.

Adăugând la această cifră impactul majorării indemnizației sociale minime de la 520 la 640 de lei (ce ar genera un plus de cheltuieli de 600 milioane lei la nivelul celor 6 luni de aplicare din 2018) și indexarea cu inflația a pensiilor speciale, nivelul subevaluării cheltuielilor de asistență socială aferente bugetului de stat este, probabil, de cel puțin 3,1miliarde lei.

Cheltuielile de asistență socială ale BASS sunt preconizate să crească cu 8,7% comparativ cu nivelul înregistrat în 2017– în condițiile în care valoarea ponderată a punctului de pensie este în 2018 cu 9,5% mai mare decât cea din anul anterior, acestea apar subdimensionate în raport cu necesarul cu cel puțin 500 milioane lei.

În fine, Consiliul fiscal consideră drept inexplicabilă diminuarea cheltuielilor de asistență socială la nivelul autorităților locale cu 370 milioane lei comparativ cu nivelul bugetat pentru 2017.

Împreună, elementele mai sus descrise par să indice o subevaluare a cheltuielilor de asistență socială cu circa 4 miliarde lei.