Senatorii PSD şi PNL au votat, marți, în comisiile de specialitate, păstrarea ”taxei pe boală” (contribuția de CASS, de 10% pe concediul medical), contestată de Aianța Dreapta Unită, după ce a fost introdusă de coaliție la sfârşitul anului trecut.
Asta în condițiile în care:
- România are cea mai mică indemnizație de concediu medical din UE
- Cea mai mică alocare din PIB la concediile medicale din UE
- Cei mai puțini absenți de la lucru din cauza bolii, din UE
În plus, statul român are o manieră foarte perfidă de a folosi banii din taxele companiilor pentru alocările la concediile medicale.
Din taxa pe boală introdusă începând cu anul acesta, Guvernul a colectat deja peste 10 milioane de euro, în inauarie. Din această sumă, 500.000 de euro au fost luați de la pacienții care au cancer, conform USR, partidul ce a depus în Parlament proiectul de abrogare a contribuției reținute la decontarea concediului medical.
Prezentăm mai jos cum stau statele UE la concediile medicale, cum plătesc aceste concedii, cat absentează cetățenii europeni de la muncă din cauza bolii – totul prin comparatie cu România.
Și, desigur, subterfugiile financiare prin care statul român își face socotelile cand vine vorba de alocările pentru cetățenii bolnavi:
Cifrele socotelii perfide pe care o face statul român la cheltuielile cu concediile medicale
Ponderea în PIB a cheltuielilor cu concediilor medicale este de aproximativ 0,2% în ultimii ani, iar misterul conservării procentului, în pofida creșterii sumelor colectate din contribuții, este scăderea părții alocate acestor decontări din contribuția asiguratorie de muncă, de 2,25%, încasată la bugetul de stat.
Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat o cotă ce reprezintă venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este distribuită pentru plata concediilor medicale.
Cota a scăzut astfel încât sumele decontate să fie cam aceleași, ceea ce a dus la creșterea restanțelor statului.
Astfel, dacă în 2018 procentul din această contribuție repartizat pentru plata concediilor medicale era de 40%, el a coborât în 2022 și în 2023 la aproape jumătate – 22% -, ceea ce înseamnă 0,45% din venitul brut al salariatului.
Situația este reflectată într-un grafic dintr-un document oficial ce arată că în ultimii patru ani, cu excepția anului 2022, decontările s-au cifrat în jurul a 3,7 miliarde de lei, indiferent de avansul veniturilor din contribuția asiguratorie de muncă:
Acest procent a menținut sumele decontate în jurul a 3,7 miliarde de lei, în pofida creșterii totalului colectat din contribuție.
În grafic, anul 2023 figurează doar cu situația din primele cinci luni ale anului, care au fost de 2,510 miliarde de lei, dar execuția bugetului FNUASS la 31 decembrie 2023 arată clar că suma pe întregul an s-a menționat la plafonul ce pare transformat în lege: 3,699 miliarde de lei cheltuite cu decontarea concediilor medicale.
Un raport realizat de CNAS anul trecut arăta că aceste plăți întârziate provoacă nemulțumirea firmelor:
„Neplata la termen declanşează nemulțumiri din partea angajaților, indiferent de forma de proprietate, deoarece creează dificultăți în activitatea curentă a firmei, care pe lângă faptul că suportă integral valoarea prinelor cinci zile de concediu medical, pentru unele afecțiuni, suportă și diferența de plată ce ar trebui restituită conform prevederilor legale din bugetul FNUASS, care în multe cazuri, din lipsa creditelor de angajament și a celor bugetare întârzie peste termenel legale uneori și șase luni.”
La nivel UE, România are cei mai puțini angajați absenți
România este țara cu cea mai mică pondere a angaților care absentează de la muncă. În Trimestrul III din 2023, a lipsit de la serviciu 2,5% din populația ocupată cu vârste între 20 și 64 de ani, comparativ cu media UE, de 10,5%.
Bulgaria (3,1%), Polonia (cu 6%) și Italia (6,6%) sunt următoarele state cu procente mici de salariați absenți.
Cei mai mulți angajați care au absentat de la muncă în T3 2023 s-au înregistrat în Suedia, Finlanda și Franța, dintre statele UE.
Ponderea în PIB a cheltuielilor cu aceste concedii în UE: România – cea mai mică
Și la capitolul alocărilor bugetare către acest capitol, România se plasează, împreună cu Grecia pe ultimele locuri.
Cum alocă statele UE indemnizațiile de concedii medicale. România, cea mai strânsă la pungă
În România, indemnizația pentru concediu de boală variază în funcție de diagnostic. În cazul bolilor obișnuite ea ajunge la 75% din salariu, iar în cel al bolnavilor cu cancer sau tuberculoză, de exemplu, este de 100%. Din cuantum se rețin contribuția pentru asigurări sociale (CAS) de 25%, impozitul pe venit de 10%. De la 1 ianuarie s-a adăugat această contribuție nouă, de 10%, care este contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS).
Pentru boli obișnuite sau accidente care au survenit în afara programului de lucru, se acordă concediu medical pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.
În cazul unor boli, perioada este mai lungă. De exemplu, se acordă un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare.
Franța – După primele trei zile, angajații bolnavi sunt compensați în funcție de vechimea în muncă. Pentru o săptămână de concediu se plătește 20% din salariul săptămânal. Pentru o lună de boală, venitul urcă la 42,9% din salariul lunar. Dacă starea de sănătate a lucrătorului o justifică, concediul medical poate dura până la trei ani, conform unui studiu prezentat de EuroDev.
Germania – angajații primesc 100% din salariu pentru un concediu medical de până până la șase săptămâni, iar după aceea, 70%.
Polonia – 80% din salariu.
Italia are 3 zile de așteptare, similar cu Marea Britanie și Franța, iar după aceea angajații sunt plătiți cu 50% din salariu până în a 20-a zi de concediu medical. Ulterior, beneficiul se ridică la 66,66%. din salariu.
Angajații din Austria au dreptul la șase săptămâni de concediu medical plătit integral în fiecare an, perioadă ce crește în funcție de durata angajării. O săptămână de concediu medical în Austria: 100% din salariul săptămânal.
În Belgia, angajații care au lucrat mai mult de o lună are dreptul la 100% din salariu, în timpul concediului medical. Angajatorul acoperă primele 16 zile de concediu medical. Concediul medical cu salariul integral poate ajunge până la 52 de săptămâni.
În Danemarca, angajatorii plătesc concediul medical pentru 14 zile, iar după aceea, acesta este acoperit de autoritatea locală, în proporție de 90%.
În Suedia, angajații au o zi de așteptare, după care sunt plătiți cu 80% din salariu. Primele două săptămâni sunt acoperite de angajator și apoi de „Agenția Suedeză de Asigurări Sociale”.
Angajații din Spania primesc 60% din salariu până la a cincisprezecea zi de boală și 75% după aceea.
Concediul medical din Țările de Jos reprezintă 70% din salariu și este plătit până la doi ani.
O săptămână de concediu medical în Olanda: 70% din salariul săptămânal.
Letonia – Prima zi de boală nu este plătită, dar angajatorul trebuie să plătească concediu medical din a doua până în a 10-a zi. Valoarea este de cel puțin 75% din salariu. Din a 11-a zi de boală, Agenția de Asigurări Sociale de Stat acordă indemnizații de boală în valoare de 80 la sută din câștigul mediu. Concediul medical se plătește până la 26 de săptămâni (șase luni).
Lituania – seplătește tot din a treia zi de boală, iar valoarea beneficiului este de 62%, cu observația că cei mai mulți angajatori completează suma până la 100%. din salariu. Se acordă până la 90 de zile, într-un an calendaristic.
O analiză ce trebuia făcută înaintea adoptării măsurii
După intrarea în vigoare a noi taxe, de 10%, premierul le-a ordonat ministrului Sănătății și ministrului Finanțelor să aibă „o discuţie aplicată” pe acest subiect.
”Noi nu am fost parte a discuţiei legată de această taxă, acest impozit, nu am fost avizator, dar cred că putem să găsim o soluţie echilibrată”, declara ministrul Alexandru Rafila.
Analiza ar fi trebuit făcută, însă, anterior adoptării reglementării, pentru a vedea exact unde sunt probleme, dacă există, și pentru a sta la baza unei politic fiscale, eventual, ulterior.
Analiza ar trebui să cuprindă, printre altele:
- ponderea concediilor medicale la privat și la stat, cu specificul pe diagnostice și lungimea concediilor pe cele două categorii de angajați (cercetările arată, de exemplu, că salariații cu venituri mici apelează mai rar la concedii medicale, chiar dacă sunt bolnavi; de asemenea, s-ar putea constata că în cazul bugetarilor absențele de la muncă din motive de boală sunt mai lungi etc.).
- zonele unde se înregistrează deviațiile de la trendul obișnuit – atât ca număr, cât și cazuistică -, astfel încât să se identifice eventualele puncte cu risc de abuz sau, de ce nu, o problemă de sănătate publică
Numărul concediilor medicale din 2023, pe trend descendent
Conform președintei CNAS, Valeria Herdea, în România au fost acordate 3,361 milioane de concedii medicale, anul trecut, apropiat nivelului prepandemic.
În 2022 numărul acestora a fost de 4,124 milioane.
Din declarațiile făcute tot marți de premierul Marcel Ciolacu, este clar că actuala coaliție de guvernare exclude abandonarea acestei taxe: „Eu înțeleg să dau unei tinere mămici 10% în plus, eu înțeleg să dau unui om care are această boală necruțătoare, cancerul, să aibă venituri în plus pentru medicamente, pentru deplasare, dar dacă vreți să încurajez să stai acasă 5 zile și să îți dau și 10% în plus, scutirea de CASS, credeți-mă că nu o să o fac”.
Președintele Confederației cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că impozitarea nu are nicio legătură cu argumentele prmeierului, ci a fost operată pentru a face economii bugetare pe seama cetățenilor simpli, așa cum s-a întâmplat și cu Legea sistemului public de pensii. Nu l-a fel s-a procedat în cazul așa-zisei reforme a pensiilor speciale.
****
