Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

”Too big to be saved”: Implicațiile „rebeliunii” Romei față de Bruxelles

de Adrian N Ionescu , 8.10.2018

Retorica populistă și antieuropeană cu care guvernul italian își negociază deficitul bugetar cu Comisia Europeană (CE) riscă să pună moneda unică, ca și stabilitatea politică a UE la o mai grea încercare decât cea a incapacitatea de plată a Greciei, anii trecuți.

Premierul italian, Giuseppe Conte, a promis miercuri că deficitul bugetar se va reduce la 2,1% din PIB în 2020 și va ajunge chiar la 1,8% în 2021, cam cât ceruse CE. Pragul pentru 2019 ar rămâne la 2,4%.

Propunerea sună a concesie, după ce pragul de 2,4% părea bătut în cuie, luni, pentru următorii trei ani, dar Comisia Europeană nu s-a lăsat înduplecată de acest fel de negociere şi a răspuns, printr-un purtător de cuvânt, că va reacţiona doar după ce va vedea presentarea oficială a proiectului de buget, potrivit Reuters.

Deficitul bugetului de 2,4% din PIB ar fi sub limita permisă de UE, dar deficitul structural ar creşte peste limitele acceptabile.

Giuseppe Conte (foto) a mai estimat că datoria Italiei (de 2,3 trilioane de euro, acum) ar urma să scadă sub 130% din PIB în 2019 (în ciuda păstrării deficitului la nivelul iniţial) şi chiar la 126,5% în 2021, de la 133% în prezent, cel mai mare nivel din Europa după cel al Greciei, cu greu salvată de la faliment în anii trecuţi.

Reacţiile creditorilor

După corecţiile premieruilui italian şi pieţele financiare şi-au mai corectat din reacţia negativă pe care au avut-o iniţial faţă de titlurile de stat italiene, al căror randament pentru scadența de 10 ani ajunsese la maximul ultimilor patru ani şi jumătate.

Ecartul față de reperul general acceptat al randamentului obligațiunilor germane depășise 300 de puncte de bază. Nivelul era aproape dublu faţă de cât era la instalarea guvernului populist şi „antisistem” de la Roma şi cu 17% mai mare decât era înaintea anunţului planurilor iniţiale privind deficitul, potrivit Politico.

Analiștii băncii de investiții Natixis au exprimat îngrijorararea că ar putea ajunge la 400 de puncte de bază, dacă neîncrederea investitorilor ar continua, iar ratingul Italiei ar fi redus de Moody și S & P.

Scăderea severă a randamentelor italiene este un semn de neîncredere în capacitatea de plată a guvernului de la Roma.

Randamentele la titlurile de stat variază invers proporţional cu preţul acestora, care scade în situaţii dificile pentru guvernul emitent, din cauza tendinţei marilorinvestitori de a scăpa de activele respective.

Moneda unică de asemenea s-a depreciat până la 1,148 dolari în 3 octombrie de la 1,177 în 25 septembrie, după care şi-a revenit până la 1,15 dolari / euro.

Prea mare pentru a putea fi salvată

„Planurile bugetare (italiene) pentru următorii trei ani înseamnă că Italia, și Zona Euro odată cu ea se îndreaptă somnambulic spre o nouă criză”, a declarat un lider al Zonei Euro, citat de Reuters.

Fondurile la dispoziția Mecanismului European de Stabilitate (EMS), înființat pentru împrumuturi de urgență a membrilor Zonei Euro, nu ar putea face față.

EMS a pompat 250 de miliarde de euro în conturuile naționale ale Greciei pentru a o salva de la un faliment care ar fi ruinat moneda unică, dar nevoile de refinanțare ale Greciei sunt de 277 miliarde în 2019 și de alte 371 de miliarde în următorii doi ani.

Consensul general este că Italia este prea mare pentru a fi salvată prin ESM. Și nu este vorba doar de probleme tehnice, ci în primul rând politice: nordicii și alții de asemenea nu vor nici măcar să încerce să folosească ESM pentru Italia”, potrivit unui alt oficial citat de Reuters.

Retorica şi efectele populismului

Guvernul de la Roma are nevoie de deficite mari pentru a repspecta măcar o parte din promisiunile cu care partidele care l-au propulsat, Mişcarea 5 Stele (populist) şi Liga Nord (extremă dreapta) – ambele eurosceptice, au câştigat alegerile.

Retorica populistă şi beligerantă faţă de Bruxelles a mers până la invocarea de către un parlamentar italian a oportunităţii ieşirii Italiei din Zona Euro, scenariu care, deşi puţin plauzibil, a alimenta şi mai mult grijile pieţelor dar şi pe mediile politice europene.

Declaraţia parlamentarului Carlo Borghi, responsabil al Ligii Nord pentru problemele economice, nu ar fi atras prea mult atenţia dacă nu ar fi venit după cea a vicepremierului Luigi Di Maio, care a spus: „Nu vom da înapoi de la nivelul de 2,4%. Să fie clar. Nu dăm înapoi nici măcar cu un milimetru“.

Celălalt vicepremier italian, Matteo Salvini (foto) , liderul Ligii, declarase, de asemenea, că nimeni în Italia nu se teme de „ameninţările” Comisiei Europene.

 

„O criză a fost suficientă, o criză (provocată de Grecia, n.r.) a fost destul şi trebuie să împiedicăm ca Italia să poată primi aici un tratament special care, dacă este acordat tuturor, ar însemna sfârşitul euro“, avertizase preşedintele CE Jean-Claude Juncker (foto).

Cea mai mare amințare nu este, însă, cea a Comisiei, ci cea a piețelor, care ar sancționa drastic băncile italiene și așa împovărate, ca şi guvernul italian prin scumpirea finanţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Raport: Alegerile europene se confruntă cu noi ameninţări digitale ascunse

Iulian Soare

Noi actori încearcă să profite de lipsa unui cadru legal al internetului pentru a influenţa alegerile europarlamentare și se aliază adesea cu state ostile, cum… Mai mult

Stiri

DNA: În aprilie au fost condamnaţi 69 de inculpaţi, printre care un secretar de stat, doi ofiţeri de poliţie şi un inspector antifraudă

Vladimir Ionescu

În luna aprilie au fost condamnaţi 59 de inculpaţi pentru fapte de corupţie, în urma a 20 de hotărâri judecătoreşti definitive. Între condamnați – un… Mai mult

Stiri

Alianţa USR-PLUS anunță că va avea un candidat la alegerile prezidenţiale

Vladimir Ionescu

Alianţa USR-PLUS va avea un candidat la alegerile prezidenţiale, a anunţat vineri, co-preşedintele formaţiunii, Dan Barna, la mitingul de susţinere din Bucureşti, la care a… Mai mult

Europa

Teodor Meleșcanu a promovat la New York candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Iulian Soare

Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a promovat, la New York, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în… Mai mult

Stiri

Politico: PSD a angajat o firmă de lobby la Bruxelles pentru a-i îmbunătăți imaginea în UE

Razvan Diaconu

PSD, care a intrat în conflict în repetate rânduri cu Comisia Europeană şi familiile politice europene din cauza modificărilor aduse legilor Justiţiei, a angajat, în… Mai mult

Stiri

Fondurile Rabla pentru electrocasnice s-au epuizat în 24 de ore

Vladimir Ionescu

Cele 40 de milioane de lei oferite de Ministerul Mediului sub formă de vouchere pentru achiziţia de electrocasnice noi în schimbul celor vechi s-au epuizat… Mai mult

Stiri

Iran ameninţă SUA că poate scufunda navele trimise în Golf cu rachete sau “arme secrete”

Iulian Soare

Iranul poate să scufunde navele de război trimise de SUA în regiunea Golfului, folosind rachete şi “arme secrete”, a declarat un oficial iranian, citat de… Mai mult