La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

”Too big to be saved”: Implicațiile „rebeliunii” Romei față de Bruxelles

de Adrian N Ionescu , 8.10.2018

Retorica populistă și antieuropeană cu care guvernul italian își negociază deficitul bugetar cu Comisia Europeană (CE) riscă să pună moneda unică, ca și stabilitatea politică a UE la o mai grea încercare decât cea a incapacitatea de plată a Greciei, anii trecuți.

Premierul italian, Giuseppe Conte, a promis miercuri că deficitul bugetar se va reduce la 2,1% din PIB în 2020 și va ajunge chiar la 1,8% în 2021, cam cât ceruse CE. Pragul pentru 2019 ar rămâne la 2,4%.

Propunerea sună a concesie, după ce pragul de 2,4% părea bătut în cuie, luni, pentru următorii trei ani, dar Comisia Europeană nu s-a lăsat înduplecată de acest fel de negociere şi a răspuns, printr-un purtător de cuvânt, că va reacţiona doar după ce va vedea presentarea oficială a proiectului de buget, potrivit Reuters.

Deficitul bugetului de 2,4% din PIB ar fi sub limita permisă de UE, dar deficitul structural ar creşte peste limitele acceptabile.

Giuseppe Conte (foto) a mai estimat că datoria Italiei (de 2,3 trilioane de euro, acum) ar urma să scadă sub 130% din PIB în 2019 (în ciuda păstrării deficitului la nivelul iniţial) şi chiar la 126,5% în 2021, de la 133% în prezent, cel mai mare nivel din Europa după cel al Greciei, cu greu salvată de la faliment în anii trecuţi.

Reacţiile creditorilor

După corecţiile premieruilui italian şi pieţele financiare şi-au mai corectat din reacţia negativă pe care au avut-o iniţial faţă de titlurile de stat italiene, al căror randament pentru scadența de 10 ani ajunsese la maximul ultimilor patru ani şi jumătate.

Ecartul față de reperul general acceptat al randamentului obligațiunilor germane depășise 300 de puncte de bază. Nivelul era aproape dublu faţă de cât era la instalarea guvernului populist şi „antisistem” de la Roma şi cu 17% mai mare decât era înaintea anunţului planurilor iniţiale privind deficitul, potrivit Politico.

Analiștii băncii de investiții Natixis au exprimat îngrijorararea că ar putea ajunge la 400 de puncte de bază, dacă neîncrederea investitorilor ar continua, iar ratingul Italiei ar fi redus de Moody și S & P.

Scăderea severă a randamentelor italiene este un semn de neîncredere în capacitatea de plată a guvernului de la Roma.

Randamentele la titlurile de stat variază invers proporţional cu preţul acestora, care scade în situaţii dificile pentru guvernul emitent, din cauza tendinţei marilorinvestitori de a scăpa de activele respective.

Moneda unică de asemenea s-a depreciat până la 1,148 dolari în 3 octombrie de la 1,177 în 25 septembrie, după care şi-a revenit până la 1,15 dolari / euro.

Prea mare pentru a putea fi salvată

„Planurile bugetare (italiene) pentru următorii trei ani înseamnă că Italia, și Zona Euro odată cu ea se îndreaptă somnambulic spre o nouă criză”, a declarat un lider al Zonei Euro, citat de Reuters.

Fondurile la dispoziția Mecanismului European de Stabilitate (EMS), înființat pentru împrumuturi de urgență a membrilor Zonei Euro, nu ar putea face față.

EMS a pompat 250 de miliarde de euro în conturuile naționale ale Greciei pentru a o salva de la un faliment care ar fi ruinat moneda unică, dar nevoile de refinanțare ale Greciei sunt de 277 miliarde în 2019 și de alte 371 de miliarde în următorii doi ani.

Consensul general este că Italia este prea mare pentru a fi salvată prin ESM. Și nu este vorba doar de probleme tehnice, ci în primul rând politice: nordicii și alții de asemenea nu vor nici măcar să încerce să folosească ESM pentru Italia”, potrivit unui alt oficial citat de Reuters.

Retorica şi efectele populismului

Guvernul de la Roma are nevoie de deficite mari pentru a repspecta măcar o parte din promisiunile cu care partidele care l-au propulsat, Mişcarea 5 Stele (populist) şi Liga Nord (extremă dreapta) – ambele eurosceptice, au câştigat alegerile.

Retorica populistă şi beligerantă faţă de Bruxelles a mers până la invocarea de către un parlamentar italian a oportunităţii ieşirii Italiei din Zona Euro, scenariu care, deşi puţin plauzibil, a alimenta şi mai mult grijile pieţelor dar şi pe mediile politice europene.

Declaraţia parlamentarului Carlo Borghi, responsabil al Ligii Nord pentru problemele economice, nu ar fi atras prea mult atenţia dacă nu ar fi venit după cea a vicepremierului Luigi Di Maio, care a spus: „Nu vom da înapoi de la nivelul de 2,4%. Să fie clar. Nu dăm înapoi nici măcar cu un milimetru“.

Celălalt vicepremier italian, Matteo Salvini (foto) , liderul Ligii, declarase, de asemenea, că nimeni în Italia nu se teme de „ameninţările” Comisiei Europene.

 

„O criză a fost suficientă, o criză (provocată de Grecia, n.r.) a fost destul şi trebuie să împiedicăm ca Italia să poată primi aici un tratament special care, dacă este acordat tuturor, ar însemna sfârşitul euro“, avertizase preşedintele CE Jean-Claude Juncker (foto).

Cea mai mare amințare nu este, însă, cea a Comisiei, ci cea a piețelor, care ar sancționa drastic băncile italiene și așa împovărate, ca şi guvernul italian prin scumpirea finanţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Drone, roboți, supercomputere – industria IT din China la testul coronavirus

Razvan Diaconu

China a investit masiv în ultimele decenii în sectorul tehnologic, iar acum, în fața unei crize majore de sănătate publică, Beijingul apelează la companiile din… Mai mult

Stiri

A 21-a ediție a Burselor JTI pentru Jurnalisti – cei 10 câștigători

Vladimir Ionescu

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști – ediția 2019-2020 a desemnat 10 câștigători care vor participa la stagiul de pregătire în cadrul unor instituții și organizații… Mai mult

Stiri

Un nou agent guvernamental la CEDO – Oana Florentina Ezer

Vladimir Ionescu

Oana Florentina Ezer a fost numită în funcţia de Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu rang de director general în cadrul Ministerului… Mai mult

Europa

Efectul coronavirusului: Piețele financiale globale au intrat pe o tendință de scădere ce pare durabilă

Indicii marilor burse europene și-au ameliorat scăderea, marți, după prăbușirea de luni, dar au intrat pe o tendință de scădere care ar putea dura mai… Mai mult

Stiri

Contractele de credit online nesemnate, titluri executorii: Ce înseamnă asta pentru cei împrumutați?

AVOCATNET

După ce Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat recent faptul că încheierea online a contractelor de servicii financiare (de exemplu, contracte de… Mai mult

Stiri

Studenții SRI, exceptați de la înscrierea în Registrul Matricol – ordin al ministrului Educației

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educației ce-i elimină pe studenții SRI din Registrul Matricol Unic al Universităților din România a fost publicat în Monitorul Oficial. Legea prevede înscrierea… Mai mult

Stiri

Șerban Nicolae – omul PSD la șefia Senatului: Portretul unui posibil al doilea om în stat

Victor Bratu

PSD îl susține pe Şerban Nicolae pentru funcţia de preşedinte al Senatului, votul urmând să aibă loc în şedinţa de miercuri. Din partea PNL va… Mai mult