Companiile profită de inflația ridicată, în vreme ce angajații și consumatorii plătesc nota, marjele de profit ale companiilor au crescut mai degrabă decât să se micșoreze, așa cum ar fi fost de așteptat într-un moment în care costurile materiilor prime cresc puternic.este concluzia unei prezentări discutate de factorii de decizie ai Băncii Centrale Europene (BCE), transmite Reuters.
Narațiunea macroeconomică predominantă în ultimele nouă luni a fost că creșterile abrupte ale prețurilor, de la energie și alimente și până la semiconductori, au crescut semnificativ costurile pentru companiile din zona euro.
BCE a răspuns prin creșterea ratelor dobânzilor cu cel mai mare nivel în patru decenii pentru a reduce cererea, argumentând că există riscul ca presiunea prețurilor să ducă la creșterea salariilor și să se creeze astfel o spirală prețuri-salarii.
(Citește și: ”Ifo: Companiile din comerț, agricultură și construcții din Germania s-au folosit de inflație pentru a-și crește marjele de profit”)
Informațiile articulate în cadrul unei prezentări dezbătute de conducerea BCE spun o altă poveste, potrivit unor surse Reuters. Acestea au arătat că marjele de profit ale companiilor au crescut mai degrabă decât să se micșoreze, așa cum ar fi fost de așteptat într-un moment în care costurile materiilor prime cresc puternic.
„Este clar că expansiunea profitului a jucat un rol mai important în povestea inflației europene în ultimele șase luni”, a declarat Paul Donovan, economist șef la UBS Global Wealth Management.
Ideea că firmele au crescut prețurile peste creșterile de costuri, în detrimentul consumatorilor și angajaților este de natură să stârnească revoltă publică. Dar aceasta are implicații și pentru bancherii centrali.
Inflația alimentată de marje corporative mai mari tinde să se auto-corecteze, deoarece companiile în cele din urmă pun frână creșterilor de prețuri pentru a evita pierderea cotei de piață, ceea ce face ca această inflație să fie o ”fiară” mai ușor de îmblânzit decât o spirala salarii-prețuri, spre exemplu.
Această informație ar putea înclina balanța în favoarea opririi ciclului de majorare a dobânzilor. Următoarea ședință va avea loc pe 16 martie.
Noua narațiune
Companiile anticipează creșteri mai mici ale prețurilor, pe măsură ce perspectivele privind evoluția costurilor și a cererii devin mai incerte, reiese din sondajele publicate de BCE și institutul Ifo din Germania.
„Economia profitabilității sugerează că s-ar putea să vedem o mai mare reducere a profitului”, a declarat economistul șef al BCE, Philip Lane, pentru Reuters. „Firmele europene știu că, dacă cresc prețurile prea mult, vor suferi o pierdere a cotei de piață”.
Profiturile, mai degrabă decât costurile cu forța de muncă și taxele, au reprezentat cea mai mare parte a presiunilor interne asupra prețurilor din zona euro din 2021, conform calculelor BCE bazate pe datele Eurostat.
Într-adevăr, salariile au crescut mult mai lent decât inflația, ceea ce s-a tradus printr-o scădere cu 5% a nivelului de trai pentru angajatul mediu din zona euro, comparativ cu 2021, conform calculelor BCE.
Cu toate acestea, salariile au fost menționate de 14 ori în cele mai recente conferințe de presă ale președintelui BCE Christine Lagarde, în timp ce marjele de profit nu au fost menționate nici măcar o dată. Adjunctul ei, Luis de Guindos, a avertizat, de asemenea, că BCE trebuie să fie atentă, deoarece sindicatele ar putea cere creșteri excesive ale salariilor.
„Vedem o reticență foarte clară de a discuta despre profit”, a omentat Daniela Gabor, profesor de economie la Universitatea West England din Bristol. „Aceasta ilustrează faptul că politica de distribuție a țintirii inflației este: nu te duci după profituri; nu te duci după capital”.
În Statele Unite, problema marjelor scăpate de sub control a fost ridicată de fostul vicepreședinte al Băncii Rezervei Federale Lael Brainard, care este acum principalul consilier economic al președintelui Joe Biden, și de senatorii democrați Elizabeth Warren și Bernie Sanders.
În ianuarie, guvernatorul băncii centrale portugheze, Mario Centeno, a fost printre primii care a avertizat cu privire la riscul unei creșteri foarte clare a marjelor de profit, spunând că aceasta ar trebui să fie adusă pe agenda politicii europene.
Lipsește puterea de negociere a sindicatelor
BCE anticipează o creștere a salariilor de aproape 5% în 2023 pentru contractele semnate în ultimul trimestru al anului 2022. Dar asta nu va compensa scăderea masivă a salariilor reale din ultimul an, susțin analiștii.
„Un ingredient cheie care lipsește este puterea de negociere a sindicatelor, care este slăbită structural de politicile de dezinflație din anii 1980 și de liberalizarea ulterioară a piețelor muncii”, a declarat Mattias Vermeiren, profesor de economie politică internațională la Institutul pentru Studii Internaționale și Europene din Gent.
În timpul ultimei crize a inflației din anii 1970, aproape 70% din producția economică a mers către angajați, puțin peste 20% fiind destinată profiturilor, potrivit datelor Eurostat. Acum, ponderea muncii este de 56%, o treime fiind destinată profiturilor.
***
