Prețurile mai mari ale energiei și materiilor prime nu explică, pe deplin, amploarea inflației în Germania, avertizează specialiștii Institutului Ifo.
„Mai degrabă, companiile din unele sectoare ale economiei par să fi folosit creșterile de preț pentru a-și crește marjele de profit. Acest lucru este valabil mai ales în comerț, agricultură și construcții”, spune Joachim Ragnitz, director general al ifo Dresda.
Specialiștii germani au ajuns la această concluzie pe baza datelor din statisticile oficiale privind performanța economică, utilizate de Ifo pentru a determina diferențele dintre valoarea adăugată nominală și valoarea adăugată ajustată la preț. Acest lucru permite identificarea creșterilor de prețuri care nu au fost rezultatul creșterii costurilor materiilor prime.
„În urma pandemiei de Covid-19, gospodăriile private au acumulat economii însemnate. Acestea au fost cheltuite în cursul anului 2022, alimentând cererea consumatorilor”, spune Ragnitz. „Este probabil ca ajutor guvernamental să fi contribuit la susținerea cererii, oferind astfel un spațiu mai mare pentru creșterea prețurilor.”
„În special în agricultură și silvicultură, inclusiv pescuit, în construcții și în comerț, ospitalitate și transport, companiile și-au crescut prețurile mult mai mult decât ar fi fost de așteptat pe baza prețurilor mai mari ale inputurilor”, a adăugat Ragnitz.
„Unele companii par să folosească costurile vertiginoase ca scuză pentru a-și îmbunătăți profitabilitatea, prin creșterea prețurilor de vânzare.”
Joachim Ragnitz
Ragnitz sugerează că este probabil ca, în timp ce întreprinderile agricole își consumau încă stocurile existente de îngrășăminte și furaje, calculele lor de preț să fi luat deja în considerare creșterile așteptate pentru refacerea stocurilor.
În construcții, este posibil ca dezechilibrele dintre cerere și ofertă să fi contribuit la creșterile deosebit de puternice ale prețurilor.
Singurul remediu pentru creșterile excesive de prețuri este mai multă concurență, a avertizat specialistul. Acest lucru ar permite consumatorilor să cumpere produse mai ieftine, reducând „inflația profitului“.
Ragnitz spune că nu există niciun motiv care să justifice intervenția guvernului asupra prețurilor. De asemenea, un impozit pe profiturile excesive nu ar fi nici în concordanță cu piața, având în vedere efectul său de denaturare, nici aplicabil din punct de vedere legal. Deoarece nu există dovezi că aceste companiile se înțeleg pentru a crește prețurile, nici măsurile antitrust nu sunt de folos.
Combaterea inflației este în primul rând un obiectiv al Băncii Centrale Europene, spune Ragnitz. Guvernul ar putea contribui la reducerea inflației renunțând la stimulentele fiscale în beneficiul tuturor gospodăriilor și limitând măsurile la gospodăriile deosebit de sărace.
***
Urmărește-ne pe Google News
