vineri

19 iulie, 2024

21 mai, 2023

Banii populației s-au reîntors în bănci, frânând consumul și, implicit, creșterea economică – fenomen accentual în T1 din 2023. După boomul lichidărilor de depozite și chiar a portofoliilor de investiții care a durat câteva luni – între martie și august 2022 – când populația se temea de inflație și-și scotea banii din bănci pentru a face cumpărături, lumea se reîntoarce la economisire:
cu nu mai puțin de 15 mld. lei au crescut numai între ianuarie-martie 2023 depozitele bancare la termen ale românilor.

(Citiți și: ”Românii au scos în martie 1,1 mild. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)

Pe de altă parte, consumul este încă susținut de creșterile salariale, dar este alimentat doar de banii din conturile curente. Soldul acestora este în scădere pentru că mai mulți bani se duc în depozitele la termen.

Astfel, deși dobânzile sunt mult sub inflație, valoarea deținerilor de bani ai populației în bănci a crescut lună de lună din august până în martie, până la 307,9 miliarde de lei, după ce oscilase între 282 și 286 de miliarde de lei din ianuarie 2022 până în august.


Până atunci, miliarde de lei plecau lunar din depozitele bancare, dar și din fondurile de investiții dedicate populației către consum.

În graficele de mai jos se poate vedea evoluția banilor dinspre conturile bancare spre consum și invers.

„A început să aibă sens economisirea, pentru  că inflația este în scădere, dobânzile au crescut, și nu mai are sens consumul care era stimulat de teama că prețurile vor crește și mai mult, ca atunci când era de așteptat ca inflația să crească”, a explicat Adrian Codîrlașu, vicepreședintele asociației analiștilor CFA România, pentru CursDeGuvernare.

(Citiți și: ”Analiză: Cum a deformat consumul de import structura economiei și a făcut-o vulnerabilă la șocurile externe”)


Pe de altă parte, și volumul banilor a crescut: „creșterea salariilor a ajuns să fie mai mare decât cea a inflației în termeni anuali ceea ce încă susține consumul”, mai spune expertul citat.

Scad conturile curente, avansează rapid depozitele

 Totalul banilor populației din bănci a crescut cu 22,5 miliarde de lei din ianuarie 2022 până în martie 2023, dar pe seama creșterii depozitelor la termen, care au sporit cu 37 de miliarde de lei – diferența fiind făcută de scăderea la conturile curente. Aproape jumătate din cele 37 de miliarde economisiți suplimentar în depozite s-au adăugat în primele trei luni ale acestui an. În schimb, soldul conturilor curente (așa numitele depuneri overnight) a scăzut cu exact diferența dintre cele două de mai sus (-14,5 miliarde de lei).

Au crescut atât depozitele la termen în lei, cu aproape 42%, până la aproape 92,8 miliarde de lei, cât și cele în valută (de pildă cele în euro cu 18%, până la echivalentul a 46,7 miliarde de lei).  

Altfel spus salariile s-au epuizat de îndată ce au intrat în conturile curente, iar ce a scăpat după cumpărături, a intrat în depozite.

În depozite vor fi intrat și banii din dividendele din profiturile firmelor de anul trecut conform deținerilor de acțiuni.

Dividendele mai mari de la companiile de la bursă, ori mai mici și mai numeroase de la firmele mici și mari nelistate pe piață, au adus la buget impozite pe dividende cu 360% mai  mari în ianuarie 2023 față de aceeași lună a anului trecut.

(Citiți și ”România cash”. Record la dividendele scoase din companii în ianuarie: echivalentul a 1,2% din PIB)

BNR: PIB se va bizui pe consum, care e în decelerare din cauza incertitudinilor

Pe de altă parte, chiar și cu salarii în creștere, românii au resimțit erodarea puterii de cumpărare, fenomen  de care vorbește Banca Națională a României (BNR), în cel mai recent raport al său asupra inflației, când analizează perspectivele aportului consumului la creșterea economică din 2023.

„Pentru 2023, contribuția predominantă la creșterea economică va rămâne cea a consumului populației, însă dinamica componentei va consemna o decelerare raportat la evoluția acesteia din anul anterior, date fiind diminuarea persistentă a puterii de cumpărare a venitului disponibil al populației”, spune raportul citat.

(Citiți și: ”Economia a frânat puternic în T1 – doar +0,1% față de T4 din 2022”)

Așa se face că, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu doar 5,1% în primul trimestru față de aceeași perioadă din 2022, potrivit datelor în serie sezonieră ale Institutului Național de Statistică (INS). Iar creșterea este mai mică decât jumătatea inflației.

Ezitări pentru investițiile financiare – fonduri mutuale

BNR mai vorbește și despre „persistența incertitudinii” care se va reflecta în decelerarea dinamicii consumului în 2023. Iar incertitudinea favorizează și mai puțin investițiile financiare personale: continuă fenomenul de retragere a banilor din fondurile de investiții (la care au acces și persoanele fizice), chiar dacă într-un ritm mult mai lent.

Ritmul retragerilor nete este însă mai scăzut de peste 10 ori, față de acum un an.

În urmă cu un an, retragerile s-au ridicat la 2,44 miliarde de lei.

Totuși, subscrierile nete (diferența dintre plasamentele în… și retragerile din fondurile de investiții) nu au fost doar negative în acest an, ceea ce semnalează ameliorarea sentimentului de investiții.

Mai mult, tendința numărului total al investitorilor a revenit pe creștere cu peste 22.000 în primele trei luni ale anului, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).

***

(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Au apărut Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Prudenta!
    Tot romanul face asta ar fi mesajul subliminal!
    Doar Guvernul mentine plata pensiilor speciale si cumulul salariu-pensie neimpozitat suplimentar.
    Unde o fi planul de austeritate pe care Çâciu l-a promis?
    La Rotativa?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Prudenta!
    Tot romanul face asta ar fi mesajul subliminal!
    Doar Guvernul mentine plata pensiilor speciale si cumulul salariu-pensie neimpozitat suplimentar.
    Unde o fi planul de austeritate pe care Çâciu l-a promis?
    La Rotativa?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: