luni

26 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 august, 2022

Românii își schimbă comportamentul de economisire și investiții, derutați de fluiditatea condițiilor de piață și de emoțiile și efectele provocate de războiul Rusiei în Ucraina. Volumul depozitelor bancare ale populației a înregistrat noi variații, de miliarde de lei, după ce, în martie, depozitele se reduseseră surprinzător cu echivalentul a peste 4,42 miliarde de lei.

În aprilie a urmat o creștere de 3,3 miliarde de lei, urmată de o nouă scădere, de 2,1 miliarde de lei în luna mai și de o relativă stagnare în iunie, la nivelul total de 283,5 miliarde de lei.

Tentația de retragere a banilor a fost relativ ameliorată, deocamdată, în privința depozitelor bancare, ca urmare a creșterii dobânzilor.


Aceeași cauză a creșterii dobânzilor, însă, interpretată precipitat potrivit experților, a făcut ca tentația amintită să rămână puternică în cazul investiției în fondurile mutuale de obligațiuni și a dus la retrageri nete de peste 1,52 miliarde de lei din fondurile mutuale în mai și iunie și de 4,12 miliarde de lei  în primul semestru din 2022.

Astfel că românii și-au retras din bănci și din fondurile mutuale 3,22 miliarde de lei în mai și iunie și 6,22 miliarde de lei în primele 6 luni ale anului.

Derută mare, consum pe măsură

Banii s-au dus în consum. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,2% în iunie 2022 / iunie 2021, ritm anual în scădere (totuși) față de cel din lunile anterioare, de 5,3% în mai, respectiv 6,6% în aprilie.

Trebuie precizat că majoritatea banilor românilor din bănci (61 – 62% din total) sunt în conturi curente, fiind cel mai adesea conturi de salarii, sau rezultatul lipsei de apetit pentru diversificare, amplificată de marile tensiuni induse de inflație și de cauzele acesteia ce decurg din război.


Astfel că retragerile au fost rezultatul deciziilor celor cu mulți bani în bănci, mai receptivi la evoluția dobânzilor la depozite.

În aprilie, valoarea depozitelor a revenit până la un nivel comparabil cu cel din ianuarie.

 În 6 aprilie, Banca Națională își confirma decizia de a crește dobânda de referință cu un ritm mai susținut și neobișnuit de mare.

(Citiți și: Românii au scos în martie 1,1 mld. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)

Pe de altă parte, o parte din emoțiia declanșată de scumpirea galopantă a energiei va fi fost ameliorată de decizia guvernamentală (din martie) de a continua compensarea scumpirilor până în martie 2023.

„Schimbarea comportamentului de economisire al românilor continuă pentru că și situația rămâne volatilă. Deciziile sunt luate sub imperiul condițiilor volatile de pe piață și, adeseori, și în urma unor erori de raționament și a grabei”, spune Mihnea Bărbulescu (foto), director executiv la Erste Asset Management România.

Așa de pildă este cazul retragerii din fondurile mutuale de obligațiuni, sub influența scăderii randamentelor acestora din această perioadă.

Puține opțiuni

Prețurile obligațiunilor au scăzut din cauza creșterii dobânzilor care fac mai atractive depozitele bancare. Aceasta face ca deținerea de obligațiuni să însemne pierdere de capital, ceea ce și induce rapiditatea reacției.

Numai că reacțiile rapide sunt apanajul investitorilor profesioniști, care speculează momentul.

 „Este cel puțin paradoxal să retragi bani din fondurile de obligațiuni care fac plasamente în titluri de stat, ca să cumperi titluri de stat de la bănci (căci este posibil). Ai obține, în cel mai bun caz același rezultat, deși îndeobște fondurile au rezultate mai bune decât plasamentele individuale, ca urmare a diferenței de forță de negociere”, explică Mihnea Bărbulescu.

Din retragerile nete de 4,12 miliarde de lei din fondurile mutuale peste 83% sunt în dreptul fondurilor de obligațiuni. Durata recomandată a plasamentului în astfel de fonduri este de 3 -5 ani.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Baiatul asta se face ca nu stie ca daca investesti direct in titluri de stat „pa” persoana fizica nu platesti nici un impozit pe venit, in timp ce investitia in titluri de stat prin intermediul fondurilor de investitii se taxeaza cu 10% in momentul vinzarii totale sau partiale a investitiei in fondul respectiv de investitii. Daca pentru baiatul asta cu pretentii de specialist o diferenta de 10% nu inseamna mare lucru, ii recomand calduros sa plece unde-o vedea cu ochii si sa ne lase cu explicatiile „mestesugite”.
    Si mai este o cioaca : fondurile de investitii taxeaza activul cu un comision de administrare indiferent daca piata este pe crestere sau pe scadere. Din comisionul respectiv sunt platiti toti acesti „guru” de doi bani jumate. Asa ca baietii recomanda sa tinem banii blocati in fondurile lor pe perioade cit mai mari. De ce oare ??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Baiatul asta se face ca nu stie ca daca investesti direct in titluri de stat „pa” persoana fizica nu platesti nici un impozit pe venit, in timp ce investitia in titluri de stat prin intermediul fondurilor de investitii se taxeaza cu 10% in momentul vinzarii totale sau partiale a investitiei in fondul respectiv de investitii. Daca pentru baiatul asta cu pretentii de specialist o diferenta de 10% nu inseamna mare lucru, ii recomand calduros sa plece unde-o vedea cu ochii si sa ne lase cu explicatiile „mestesugite”.
    Si mai este o cioaca : fondurile de investitii taxeaza activul cu un comision de administrare indiferent daca piata este pe crestere sau pe scadere. Din comisionul respectiv sunt platiti toti acesti „guru” de doi bani jumate. Asa ca baietii recomanda sa tinem banii blocati in fondurile lor pe perioade cit mai mari. De ce oare ??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: