Analiză: Cum a deformat consumul de import structura economiei și a făcut-o vulnerabilă la șocurile externe

Politicile economice ale ultimului deceniu au ”umflat” aportul consumului la formarea PIB cu circa 3,6 puncte procentuale (pp), în condițiile în care acesta era oricum de peste trei sferturi. În plus, consumul a fost responsabil, în aproape toți anii din perioada analizată, de peste 90% din creșterea economică a României, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Cu toate că cele mai multe state ”cresc pe consum”, evoluția din România s-a produs cu prețul exploziei deficitului comercial, întrucât economia – în speță, producția internă – nu a ținut pasul cu creșterea cererii, aceasta fiind satisfăcută din import.

Practic, creșterea consumului a creat două probleme: fiind în mare parte din import, ea a însemnat și problema prețurilor, fenomen paralel cu problemele mari de finanțare a deficitului – bani care s-au dus în salarii și pensii, adică tot în consum. Practic, statul s-a împrumutat scump pentru a finanța economia de consum care a importat scump.

(Citește și: ”Schimbați modelul! Creșterea nominală a PIB e egală cu banii împrumutați pompați în PIB”)

Structura economiei – puternic deformată de avântul consumului – vulnerabilă la șocurile interne: și de finanțare și de prețuri

Așa se face că, per total, efectul încurajării unui stil de viață consumerist asupra structurii economiei locale a fost unul nefavorabil. Mai exact, aportul consumului la PIB a urcat cu 5 puncte procentuale în perioada 2013-2021, până la 80.2% în urmă cu doi ani. Cifra a suferit o corecție importantă anul trecut, pe fondul deteriorării puterii de cumpărare.

Graficul de mai jos arată creșterea aportului consumului – în principal din import – la formarea PIB, pe fondul scăderii aportului exporturilor:

Criza costului vieții a făcut ca aportul consumului final să scadă la 78.8% în 2022, potrivit datelor provizorii ale INS. Rezultă astfel o creștere de 3,6 pp în intervalul 2013-2022.
De cealaltă parte, exportul net și-a majorat de aproape șapte ori contribuția negativă la formarea PIB, aceasta fiind de -6,9% în 2022, cu 6,1 pp peste nivelul din 2013. Deci ce s-a câștig pe o parte s-a pierdut de aproape două ori pe cealaltă.

Al treilea element important în această ecuație sunt investițiile, care au surprins pozitiv în 2022. Dacă în intervalul 2013-2021, aportul lor la PIB a scăzut cu un punct procentual, până la 23,7%, anul trecut acesta a urcat la 25,1%, nivel record al ultimului deceniu.

Schimbările îngrijorătoare de la nivelul structurii PIB au fost însă ușor trecute cu vederea, în condițiile în care în ultimii zece ani România a raportat rate record de creștere economică.

Creșterile economice record au deturnat atenția de la o vulnerabilitate structurală importantă

În 2017, spre exemplu, PIB-ul consemna un avans de 7,1%. 6,9 puncte procentuale proveneau din consum.
În 2021, anul revenirii din pandemie, economia creștea cu 5,8% din PIB, din care 5,3 era asigurat din consum. Singurul an mai atipic din perioada analizată a fost 2013, când consumul a avut un aport negativ la creșterea economică: a fost anul în care, după criza precedentă, economia înecpuse să-și revină pe considerente sănătoase, cu exportul producător de creștere economică pozitivă.

Pe de altă parte, efectele adâncirii deficitului comercial au început să fie tot mai evidente. Dacă în 2013, anul agricol bun și vânzările excepționale ale producătorilor de mașini prezenți la nivel local au făcut ca exportul net să fie cea mai importantă sursă de creștere a economiei, generând 3,6 pp din avansul PIB de 3,5% (tras în jos de investiții și consum), lucrurile s-au deteriorat rapid din acel punct.

În 2017, exportul net tăia 1,4 puncte procentuale din creșterea economică a României, iar în următorii ani câte 1,6 pp. Anul trecut s-a înregistrat o atenuare, la -0,8pp.

Consumul trece, deficitele rămân

Nominal însă deficitul comercial bate noi recorduri an de an, ceea ce se traduce printr-o slăbire a poziției externe a României deoarece Banca Națională a României (BNR) trebuie să se asigure că cererea mare de euro pentru plata importurilor decât sumele atrase de companii sub formă de exporturi nu duce la deteriorarea cursului de schimb.

Acesta a fost cu atât mai important în ultimul an, cu cât deprecierea leului s-ar fi tradus printr-o rată a inflației și mai accentuată.

Pentru 2023, majoritatea specialiștilor văd investițiile drept principal motor de creștere economică, în condițiile în care consumul va continua să fie afectat de criza costului vieții.

”Creșterea economică va decelera probabil sub potențialul în 2023 (+2,1% este estimarea noastră), deoarece cererea externă este considerată neutră din punct de vedere al creșterii, în timp ce politicile interne ar trebui să găsească un echilibru strâns între susținerea economiei și nevoia de a combate inflația și de a consolida finanțele publice”, punctează economiștii Erste.

În ciuda încetinirii consumui, deficitul comercial se prefigurează a atinge cote alarmante și în acest an. Doar în ianuarie, acesta a fost de 2,3 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din ianuarie 2022.

***