Economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform raportului Băncii Mondiale „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marţi, transmite Reuters.
Instituţia avertizează că invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat pagubele provocate de pandemia de COVID-19 şi multe ţări se vor confrunta probabil cu recesiunea. Războiul a amplificat încetinirea economiei globale, care acum intră în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creştere fragilă şi de inflaţie ridicată”, apreciază Banca Mondială.
Preşedintele BM, David Malpass, a declarat că avansul economiei globale a fost afectat de război, de restricţiile din China, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de riscul stagflaţiei, o perioadă de creştere slabă şi inflaţie ridicată, ultima dată înregistrată în anii ’70.
(Citiți și: ”Banca Mondială: Urmează cel mai mare șoc asupra prețurilor din ultimii 50 de ani”)
„În prezent, pericolul stagflaţiei este considerabil. Creşterea redusă va persista probabil pe parcursul deceniului din cauza nivelului scăzut al investiţiilor în cea mai mare parte a lumii. În timp ce în multe ţări inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii iar aprovizionarea va creşte lent, există riscul ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă de timp mai îndelungată”, a afirmat Malpass.
Acesta a estimat că între 2021 şi 2024, ritmul de creştere al economiei globale ar urma să încetinească cu 2,7 puncte procentuale, mai mult decât dublu faţă de frânarea din perioada 1976 – 1979.
Majorarea ratelor dobânzilor necesară pentru a ţine sub control inflaţia la finalul anilor 1970 a fost atât de abruptă încât a provocat o recesiune globală în 1982, şi o serie de crize financiare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.
Deşi există asemănări ale condiţiilor din acea perioadă, există de asemenea şi diferenţe importante, inclusiv soliditatea dolarului SUA şi în general preţurile petrolului mai scăzute, precum şi un bilanţ general solid al instituţiilor financiare majore.
Pentru reducerea riscurilor, autorităţile trebuie să lucreze pentru a coordona ajutorul acordat Ucrainei, a contracara creşterea preţurilor la alimente şi petrol, a accelera reducerea poverii datoriei, a întări eforturile de a ţine sub control pandemia şi a accelera tranziţia la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a declarat Malpass.
Banca Mondială se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de doar 2,9% în 2022, de la un avans de 5,7% în 2021, creşterea urmând să se menţină aproape de nivelul din acest an şi în 2023 şi 2024. Pe plan global, inflaţia ar trebui să se modereze anul viitor, dar în multe economii va rămâne probabil mai ridicată decât se previziona.
În economiile avansate creşterea se va reduce semnificativ, la 2,6% în 2022 şi 2,2% în 2023, de la un avans de 5,1% în 2021. Economiile emergente şi în curs de dezvoltare ar urma să se înregistreze, anul acesta, o creştere de doar 3,4%, faţă de 6,6% în 2021, şi mult sub media anuală de 4,8% din perioada 2011-2019
Ucraina şi Rusia ar urma să înregistreze un declin al economiei de 45,1% şi, respectiv, de 8,9%.
Creşterea se va reduce semnificativ şi în America Latină şi în Caraibe, atingând doar 2,5% anul acesta şi încetinind la 1,9% în 2023. În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în urma majorării preţului petrolului, creşterea economiei va ajunge la 5,3% în 2022, înainte de a încetini la 3,6% în 2023.
România – creștere de 2,9% în 2022
Potrivit Raportului Băncii Mondiale, România ar urma să crească anul acesta cu 2,9%, previziune în creștere față de luna aprilie, când prognoza BM era de 1,9%.
Estimările privind România sunt, însă, mai pesimiste pentru viitorii doi ani: 3,7% în 2023 (față de precedenta previziune, de 4,1%) și 3,9% în 2024, față de prognoza precedentă, de 4,7%
***
