Parlamentul ar urma să adopte modificările așteptate de petroliști la legea gazelor offshore într-o lună, „maxim două”, potrivit premierului Nicolae Ciucă. Șeful guvernului încerca astfel, luni, să-i convingă pe români că țara nu are probleme de aprovizionare cu gazele.
Nu există, însă, un proiect public al noii legi, care ar trebui să convingă pe OMV Petrom, de astă dată, să decidă investiția în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. Și, abia peste 4 ani s-ar pompa primii metri cubi din cele 100 de miliarde ale zăcământului, dacă legea ar fi aprobată în această primăvară, potrivit estimărilor OMV Petrom.
Mult disputatei legi offshore i s-a reproșat, încă de la adoptarea de acum 4 ani, că descurajează investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, pe care le-a și stopat în Neptun Deep.
Legea din 2018 „afectează principiul stabilităţii, introduce noi taxe şi stipulează condiţii specifice privind modul de comercializare a producţiei”, spunea un comunicat al Asociaței Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), după adoptare.
Care sunt taxele sunt considerate descurajatoare pentru investiții
Christina Verchere (foto), directoarea generală (CEO) a OMV Petrom (SNP), acuza luna trecută „povara fiscală în ceea ce priveşte gazele naturale (care) descurajează investiţiile noi. Regimul de impozitare este de şase ori mai mare decât media UE; pentru offshore este chiar mai mare, de zece ori peste media UE”.
Cele mai importante probleme de taxare sunt :
- Impozitarea suplimentară și prețul de referință de aplicare a acesteia și pentru redevență;
- Christina Verchere a invocat faptul că sunt inadecvate prețurile de referință care sunt corelate cu cele de piață, având în vedere că acestea au crescut foarte mult.
- Într-un proiect de lege modificată care a circulat scurtă vreme public în 2019, un sistem de taxare (atunci) mai prietenos prevedea că impozitul pe profiturile suplimentare se aplică doar de la un nivel de preț de 100 de lei/MWh ( 1 mc este echivalentul a circa 10,55 kWh).
- Pragul de deducere a investițiilor în explorare din totalul impozitului pe veniturile suplimentare din gazele nou extrase.
- Petroliștii au cerut creșterea acestuia de la 30% și în același proiect din 2019 se prevedea 60%.
Problema restricțiilor la vânzare și de angajări
O altă nemulțumire a petroliștilor care era pe cale să se rezolve încă de acum doi ani era cea privind obligația de a scoate la vânzare cel puțin 50% din volumele de gaze extrase pe o bursă.
Restricția reduce mult spațiul de negociere a unor contracte bilaterale și ar urma să fie îmblânzită.
De asemeni, legea în vigoare prevede obligația ca „25% din numarul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor” să fie de cetățenie română și să aibă rezidența fiscală în România.
Alte prevederi în discuție se referă la diferitele obligații de autorizare a lucrărilor și de debirocratizare.
Războiul și dilema Romgaz
Investițiile în exploatare ar fi dat deja primele roade, înainte ca Războiul actual din nordul mării să fi avut vreun efect descurajator.
La începutul lunii decembrie 2021, OMV Petrom (SNP), unul dintre cei doi parteneri ai proiectului, îl considera cel mai important proiect strategic al său și preciza că partea sa de producție se ridică la 50 de miliarde de metri cubi.
Celălat partener, ExxonMobil, a renunțat la investiția în explorare nu mult după aprobarea legii din 2018 și ar urma săîși vândă participația celuilalt mare producător român de gaze, Romgaz (SNG).
Finalizarea tranzacției a fost însă amânată. Și s-a speculat intens în ultima vreme că și modificarea legii a fost amânată până după finalizarea tranzacției.
Un al doilea proiect derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, ar fi trebuit să livreze primele volume în trimestrul al doilea. Potențialul ar fi de circa un miliard de metri cubi anual, adică 10% din consumul României.
Dar și această estimare a fost făcută înainte de declanșarea războiului.
***
