duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 decembrie, 2021

curtea de justitie a ue drept european

Trei asociații ale magistraților i-au transmis ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, o listă cu măsuri legislative urgente pentru ca România să nu intre în procedură de infringement din cauza nerespectării unei decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE).

Nerespectarea unei hotărâri a CJUE poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice, atrag atenția cele asociații – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – într-un comunicat.

(Citește și: „Polonia, 1 mil. de euro/zi amendă până la desființarea camerei disciplinare a Curții supreme – hotărâre CJUE„)

Prezentăm integral comunicatul celor trei asociații:


Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauzele reunite Euro Box Promotion și alții, dar și de inexplicabila lipsă a unei reacții imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiției, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare.

În vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, solicităm adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

  1. Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004, care permite sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE și a jurisprudenței CJUE, respectiv a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancționarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor și a Inspecției Judiciare, prin prevederea de garanții pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conținutul hotărârilor pe care le pronunță, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE; reorganizarea Inspecției Judiciare, crearea a două inspecții distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcțiile de conducere;
  2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori: desființarea SIIJ nu trebuie însoțită de reglementarea vreunei noi garanții pentru magistrații anchetați pentru fapte de corupție, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneția în avizul din 5 iulie 2021; de asemenea, desființarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenței DNA de a ancheta magistrații acuzați de corupție, lupta împotriva marii corupții fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV;
  3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
  5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
  6. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români reamintesc și că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizoroie a unei sancțiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancțiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Comunicatul vine în urma ultimei decizii a CJUE, de săptămâna trecută, ce precizează că legislația europeană este prioritară inclusiv în fața hotărârilor CCR.


Curtea Constituțională a respins decizia Curții de Justiție a UE și a precizat, printr-un comunicat, că deciziile CJUE sunt obligatorii doar după o eventuală revizuire a Constituției.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: