Trei asociații ale magistraților i-au transmis ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, o listă cu măsuri legislative urgente pentru ca România să nu intre în procedură de infringement din cauza nerespectării unei decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE).
Nerespectarea unei hotărâri a CJUE poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice, atrag atenția cele asociații – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – într-un comunicat.
(Citește și: „Polonia, 1 mil. de euro/zi amendă până la desființarea camerei disciplinare a Curții supreme – hotărâre CJUE„)
Prezentăm integral comunicatul celor trei asociații:
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauzele reunite Euro Box Promotion și alții, dar și de inexplicabila lipsă a unei reacții imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiției, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare.
În vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, solicităm adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:
- Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004, care permite sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE și a jurisprudenței CJUE, respectiv a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancționarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor și a Inspecției Judiciare, prin prevederea de garanții pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conținutul hotărârilor pe care le pronunță, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE; reorganizarea Inspecției Judiciare, crearea a două inspecții distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcțiile de conducere;
- Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori: desființarea SIIJ nu trebuie însoțită de reglementarea vreunei noi garanții pentru magistrații anchetați pentru fapte de corupție, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneția în avizul din 5 iulie 2021; de asemenea, desființarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenței DNA de a ancheta magistrații acuzați de corupție, lupta împotriva marii corupții fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV;
- Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
- Reinstaurarea meritocrației în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
- Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției.
Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români reamintesc și că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizoroie a unei sancțiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancțiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.
Comunicatul vine în urma ultimei decizii a CJUE, de săptămâna trecută, ce precizează că legislația europeană este prioritară inclusiv în fața hotărârilor CCR.
Curtea Constituțională a respins decizia Curții de Justiție a UE și a precizat, printr-un comunicat, că deciziile CJUE sunt obligatorii doar după o eventuală revizuire a Constituției.
