Curtea Constituțională a României transmite joi că judecăorii naționali vor putea ignora decizii ale CCR dacă acestea contravin dreptului UE abia după ce actuala Constituție a țării va fi modificată în acest sens.
Poziția reprezintă un răspuns la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit marți că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale – dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene – fără riscul de a fi anchetați disciplinar.
„CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare.
În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a transmis Curtea Constituțională a României joi, într-un comunicat de presă.
CCR face trimitere la decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, sesizată cu mai multe cauze din România, a stabilit că judecătorii pot lăsa neaplicate decizii ale Curții Constituționale, care, dacă ar fi aplicate, ar crea impunitate pentru infracțiuni grave sau ar încălca principiul supremației dreptului european.
Curtea Constituțională susține în răspunsul său că niciuna dintre cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni” și subliniază că, „potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”.
(Citiți AICI răspunsul integral al CCR)
Decizia emisă marți de CJUE are putere de precedent pentru toate cazurile în care curțile constituționale naționale neagă supremația dreptului UE.
Decizia a fost pronunțată cu referire la trei dosare în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a condamnat mai multe persoane, inclusiv foști parlamentari și miniștri, pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, precum și de corupție și de trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene.
Unele instanțe și completuri au decis, în urma deciziei CCR, anularea condamnărilor, chiar și a celor definitive, și reluarea proceselor de la zero. Altele, au considerat că procesul trebuie continuat. Mai mulți judecători de la ICCJ au considerat necesar să solicite CJUE lămurirea acestei chestiuni.
Condamnările respective au fost anulate ulterior, după ce Curtea Constituțională a declarat nelegală compunerea completurilor de judecată (corespundeau încadrării în categoria „completuri specializate” în corupție, în opinia CCR, și, de asemenea, pentru că nu toți judecătorii din complet erau trași la sorți).
Principalele lămuriri aduse de CJUE prin decizia de marți:
- MCV este obligatoriu în toate elementele sale pentru România.
- România are obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție.
- Principiul supremației dreptului Uniunii se opune ca instanțele naționale să nu poată, cu riscul aplicării unor sancțiuni disciplinare, să lase neaplicate deciziile Curții Constituționale contrare dreptului Uniunii.
Un răspuns
Atat CJUE cat si CCR au dreptate si sunt complementare.
CCR:
-niciuna dintre cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni”;
-concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare.