Cum arată Armata de 2% din PIB a României

Într-o perioadă în care Rusia a declanșat cea mai gravă criză de securitate de la încheierea Războiului Rece, se dovedește că cea mai bună decizie strategică a României a fost aderarea la NATO. Cum agresiunea unui vecin de talia Rusiei nu mai poate fi exclusă, e important, însă, și cum arată Armata națională – de la efectivele umane și până la dotările Armatei Române.

S-a plecat de foarte jos: echipamentele mai datează încă, în majoritate, din epoca comunistă, doar o parte din efective – cea desemnată a activa în componența NATO – are și pregătirea de luptă necesară, iar un deceniu de apartenență la NATO nu a împiedicat bugetele Armatei să se ducă preponderent pe salarii, pensii și de nevoile armatei sale speciale: în jur de 1800 de generali activi sau în rezervă pe care-i are România postcomunistă. Armată de generali ce crește permanent la fiecare 1 decembrie prin decret prezidențial.

După un șir de achiziții de armament și tehnică militară și după experiența obținută de unii militari în teatre de operațiuni,

iată cum arată Armata României, la momentul crizei de securitate ajunse până aproape de granițele noastre:

Care sunt dotările Armatei Române. Forțele armatei române: 68.500 militari activi

Potrivit Military Balance 2021 realizat de IISS (Institutul Internațional pentru Studii Strategice) România are 68.500 de militari activi, organizați astfel:

• Forțe Terestre: 35.800
• Forțe Navale: 5.500
• Forțe Aeriene: 10.700
• Forțe compozite: 16.500

Lor li se adugă un număr de 57.000 forțe paramilitare, în principal Jandarmerie. Forțele militare în rezervă sunt estimate la 53.000 de oameni

(Citiți și: ””Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României”)

Forțe Aliate în România:

• Canada: Poliție aeriană NATO, 135 militari, 6 avioane de vânătoare Hornet
• Polonia: 1 companie de infanterie mecanizată
• Statele Unite: 120 militari sub comanda Comandamentului european al SUA

Lor li s-ar adăuga cei 1.000 de militari promiși de SUA, care au început deja să intre în România.

Bazele militare în care există soldați străini sunt cele de la Deveselu (acolo unde este instalat sistemul Aegis Ashore), Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu.

Organizarea după Arme și armament:

Forțele terestre

Stadiul de pregătire de luptă este estimat între 70-90% în ceea ce privește forțele desemnate NATO (adică 1 comandament de divizie, 1 brigadă mecanizată, 1 brigadă de infanterie și 1 brigadă vânători de munte) și între 40-70% pentru restul forțelor.

Roluri:

• Comandă: 2 cartiere generale de divizie și elemente ale 1 carier general de divizie
• Forțe speciale: 1 brigadă (1 batalion de parașutiști, , 1 brigadă logistică, 2 brigăzi forțe speciale)
• Recunoaștere: 1 brigadă de recunoaștere, 2 regimente de recunoaștere
• Mecanizare: 5 brigăzi mecanizate (1 batalion de tancuri, 2 batalioane de infanterie mecanizată, 1 batalion de artilerie, 1 bataliom apărare antiaeriană, 1 batalion logistică)
• Light: 1 brigadă de infanterie (3 batalioane infanterie, 1 batalion artilerie, 1batalion apărare antiaeriană, 1 batalion logistică) 2 brigăzi vânători de munte (3 batalioane vânători de munte, 1 batalion artilerie, 1 batalion apărare antiaeriană, 1 batalion logistică)
• Suport de luptă: 1 brigadă lansatoare rachete multiple (3 batalioane lansatoare rechete multiple, 1 batalion  STA, 1 brigadă logistică), 2 regimente de artilerie, 1 brigadă geniu, 1 batalion militar-civil, 1 batalion poliție militară, 3 batalioane CBRN

• Servicii suport de luptă: 3 batalioane suport
• Apărare antiaeriană: 3 regimente apărare antiaeriană

Dotările Armatei Române și echipamente deținute:

• Vehicole blindate de luptă: 
  377 tancuri, 785 transportoare blindate, 480 vehicole utilitare blindate, 109 vehicole NBC (nuclear, biologic, chimic), 60 vehicole blindate de patrulare
• Anti-tanc: 
  158 autopropulsate, sisteme anti-tanc portabile Spike, 23 autopropulsate anti-tanc de calibru 100 mm și 218 tunuri remorcate de 100 mm
• Artilerie 1.118 piese:
  40 autopropulsate de calibru 122 mm, 447 tractate ( calibru 122 și 152 mm), 188 lansatoare rachete multiple 122 mm, 443 mortiere (calibrul 82 și 120 mm)
• Apărare antiaeriană:
  96 rachete suprafață-aer, peste 65 de tunuri antiaeriene

Forțele Navale, tipuri de echipamente

• Nave de luptă de suprafață:
  3 fregate
• Nave de patrulare și de coastă:
  24 (4 corvete, 3 nave de patrulare rapide dotate cu rachete, 3 nave de patrulare rapide dotate cu torpile, 8 nave de patrulare rapide pe râuri
• 10 măturătoare de mine, 1 puitor de mine, 2 transportoare de muniție, 1 vas de cercetare oceanografică, 2 nave de supraveghere, 1 transportor de combustibil, 1 vas școală.
• Infanterie navală: 
  1 regiment de infanterie navală, 14 vehicole utilitare blindate

Forțele Aeriene

• Avioane de vânătoare:
  2 escadrile MiG -21 Lancer C
• Avioane de vânătoare/atac:
  1 escadrilă F16 – A
• Avioane de atac: 
  1 escadrilă IAR-99 Șoim
• Avioane de transport:
  1 escadrilă An-30 și C-27 Spartan, 1 escadrilă C130B Hercules
• Avioane de antrenament:
  1 escadrilă IAR-99 Șoim, 1 escadrilă Alouette, IAR-316 și Yak52
• Elicoptere de transport:
  2 escadrile multirol IAR Puma Socat, 2 escadrile SA 330 Puma
• Apărare antiaeriană: 
  1 brigadă antiaeriană
• Serviciu suport combatant:
  1 regiment suport

Forțe și formațiuni militare, ordine de mărime:

• Companie – între 100 și 200 de persoane
• Batalion – între 500 și 1.000 de persoane
• Brigadă – între 3.000 și 5.000 de persoane
• Divizie – între 15.000 și 20.000 de persoane
• Corp de armată – între 50.000 și 100.000 de persoane

Dotările Armatei Române. Achizițiile de tehnică militară și armament ale României

Bugetul Apărării a crescut constant după 2014, când aliații NATO au decis la summitul din Țara Galilor să facă eforturi pentru a aloca armatelor cel puțin 2% din PIB, iar cel puțin 20% din banii alocați să fie destinați achiziției de echipamente militare.

România a reușit în ultimii 5 ani să investească între 20 și 35% din acești bani în achiziția de echipamente noi de luptă, adică mereu peste ținta de 20% convenită cu NATO pentru procentul din bugetul Apărării dedicat special investițiilor în armamente.

Cheltuielile statului român cu Armata s-au dublat din 2016 în 2020, ajungând în 2021 să depășească 22 de miliarde de lei (peste 5 miliarde de dolari): avioane, rachete Patriot, nave etc.

Tabelul de mai jos arată marile achiziții ale Armatei derulate în ultimii 12 ani:

• Avioanele multirol F-16 la mâna a doua, achiziționate de la Forțele Aeriene ale Portugaliei, rămân cel mai important program militar de modernizare, singurul dus la bun sfârșit până în prezent. România a plătit 628 de milioane de euro pe 12 aparate F-16 modernizate, plus echipamente, logistică și formarea piloților și tehnicienilor.
• O nouă achiziție de 5 avioane F-16 second-hand, tot din Portugalia, s-a perfectat în 2019, contra sumei de 280 de milioane de euro.
• La finalul anului 2021, Armata a anunțat că va mai cumpăra 32 de aparate F-16 second-hand, modernizate, din Norvegia. Costul avioanelor, plus modernizarea, ar urma să depășească 450 de milioane de euro.
• Sistemele de apărare antiaeriană cu rachete sol-aer Patriot au fost achiziționate direct de la Guvernul SUA. A fost cel mai scump contract românesc de achiziții militare: 3,9 miliarde dolari. Armata română a primit în 2020 primul din cel 7 sisteme comandate din SUA, de la compania Raytheon. Restul vor veni în perioada 2024-2026.
• Transportoarele blindate Piranha V au început să fie livrate din 2020, însă contractul (895 de milioane de euro) are o întârziere cumulată de peste un an.
• Sisteme lansatoare multiple(3 bucăți) de rachete sol-sol cu bătaie mare (54 de bucăți) HIMARS, achiziționate direct prin Guvernul SUA de la compania Lockheed Martin. Au costat România 1,5 miliarde de euro. Primul sistem a sosit în România în februarie 2021, restul fiind așteptate până în decembrie 2023.

Dotările Armatei Române. Marile programe de înzestrare ratate sau întârziate.

E vorba de:

• Contractul de dotare a Forțelor Navale cu 4 corvete, decis în 2018.  Navele ar urma să fie gata între 3 și 7 ani de la semnarea contractului, care nici măcar la începutul anului 2022 nu este semnat.
• Sistemele de rachete anti-navă vor ajunge în România la finalul anului 2024. După ce ajunsese la o înțelegere cu cel mai mare producător european – francezii de la MBDA, Armata a anulat în 2020 procedura de achiziție, promovând în schimb un acord guvern la guvern cu SUA, pentru rachetele Raytheon. În aprilie 2021, a fost încheiat acordul guvernamental cu americanii, pentru patru sisteme de rachete anti-navă, în valoare de circa 340 de milioane de dolari.
• Sisteme de apărare antiaeriană SHORAD-VSHORAD (rachete cu rază mică și foarte mică de acțiune), program prioritar pentru Armată  care nu este demarat. Cele 27 de sisteme care sunt dorite au fost evaluate inițial la 2,1 miliarde de euro, fără TVA, însă din cauza întârzierilor, Apărarea a cerut în 2020 Parlamentului să aprobe reevaluarea programului la 2,7 miliarde de euro.
• Modernizarea a 20 de avioane de antrenament IAR-99, pentru a putea fi folosite la formarea viitorilor piloți de F-16, început să se desfășoare cu întârziere, în decembrie 2020, prin asocierea dintre Avioane Craiova și israelienii de la Elbit Systems.