AOAR: Soluţii la dezechilibrele produse de legislaţia fiscală haotică – reacţia mediului de afaceri la calomnia unui ministru

Asociația Oamenilor de Afaceri (AOAR) propune o serie de soluții pentru ieşirea din „haosul” legislaţiei fiscale şi de venituri adoptate anul trecut.

Propunerile vizează „întărirea capitalului românesc, atragerea de investiții directe, stimularea muncii eficiente, creșterea capacității administrative a statului”, potrivit unei sinteze prezentate, joi.

„Noi am cerut până acum transparenţă, predictibilitate, stabilitate, egalitate în faţa legilor economice şi aşa mai departe. Dar logica este ceea ce lipseşte mult mai mult și decât acestea. Ceea ce vrem noi acum este logică. Nu cerem taxe mai mici”, a declarat Florin Pogonaru, președintele AOAR.

Prin măsurile propuse joi, AOAR intenționează să continue schimbarea de strategie decisă anul trecut, „de la atitudinea reactivă la una proactivă”, potrivit oficialilor organizaţiei.

1. Impozitul pe profit și consolidarea fiscală

Dintre propunerile  în domeniu, care să încurajeze investiţiile, se remarcă:

• reintroducerea posibilității de a opta pentru plata impozitului pe profit, sub pragul de cifră de afaceri de un milion de euro, măsură „fără de care România este eliminată de pe harta investițiilor noi”;
• revizuirea limitelor de deductibilitate a dobânzilor, fără de care companiile care investesc sunt grav afectate.
• consolidarea fiscală în grupurile românești de companii.

AOAR susține că măsura consolidării fiscale ar reduce cheltuielile grupurilor cu capital românesc, care nu ar mai trebui să facă dosarele de preţuri de transfer. S-ar elimina şi „un cost semnificativ pentru ANAF, de a verifica degeaba aceste dosare”, căci grupurile româneşti nu fac, îndeobşte, plăţi externe intragrup.

ANAF ar putea, astfel, să se concentreze pe plățile externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau cu regimuri fiscale preferențiale;

„Consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori” susţine AOAR

Propunerea vizează tratarea nediscriminatorie a celor 5.000 de firme cu capital privat românesc, față de cele cca 68.000 firme cu capital străin (care își consolidează, legal. bilanțul la nivelul firmei “mamă”, „la ei acasă”).

2. Fără reducerea în continuare a TVA. Digitalizarea ANAF

AOAR cere să se renunțe la scăderea TVA până la 18%, chiar dacă aparent ar fi în favoarea afacerilor.

„Consumul crește oricum precum Făt Frumos şi nu considerăm că este o prioritate să avem și stimuli fiscali pentru creșterea consumului. Avem nevoie de bani pentru a investi în infrastructură, în educație, nu pentru a stimula consumul din import”, spune un document al AOAR.

În schimb AOAR solicită Guvernului să:

• accelereze casele de marcat electronice (sistemul AMEF);
• introducerea sistemului electronic de facturare în B2B;
• introducerea cât mai grabnică a modelului de raportare SAF-T (Standard audit File for Tax), care permite controlul de la distanță;

„Cine se opune astăzi informatizării ANAF, susţine haosul din care se fac miliarde de către hoţi”, a spus Gabriel Biriş, membru al conducerii AOAR.

3. Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

Reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% este „un rău deja făcut”. Pe de altă parte, contribuțiile sociale „mult prea mari” va duce, în continuare, la „mascarea salariilor sub alte forme de venit”.

Soluția propusă constă în:

• plafonarea bazei de calcul a CAS și CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte), la 3, maxim 4 salarii medii pe economie;
• eliminarea excepțiilor
• „sarcina fiscală totală trebuie așezată în funcție de CÂT și nu de CUM câștigăm”

4. credit fiscal pentru creșe/grădinițe

Stimularea natalității este o prioritate națională, ca și încurajarea cuplurilor tinere de a rămâne în țară. Aceasta s-ar putea face inclusiv prin încurajarea angajatorilor de a cheltui pentru creșele de la poarta fabricii, clădirilor de birouri, eventual „în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, spune documentul AOAR.

„Angajatorul plătește și își scade sumele plătite din impozitele datorate, într-o limită ce trebuie calculată”. S-ar obține și prevederea din programul de Guvernare, care vorbește de realizarea 2.500 de creșe.

Reacţia la calomnie

Cu măsurile propuse, AOAR spune că reacționează la discursul calomnios de miercuri al ministrului Muncii Muncii și Justiției Sociale, Olguța Vasilescu, ale cărei acuyații le respinge ca „inacceptabile”.

Olguța Vasilescu a spus că, „dacă le-a scăzut salariul (angajaților din sectorul privat) înseamnă că angajatorul a vrut să își crescă profitul și atât, l-a furat pe angajat, nu e vina Codului fiscal”.

Pe de altă parte, oficialii AOAR au mai exemplificat ca ilogică  ofensiva împotriva multinaționalelor care „sunt singurele care țin România în contact cu lanțurile de afaceri europene”;

Cât despre măsurile ilogice toate deja, precum scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, AOAR avertizează că s-ar putea răzbuna chiar din acest an, la nivelul administrațiilor locale, dacă nu se iau măsurile raționale și necesare.

„Anul 2018 va fi anul răzbunării populismului. Ceea ce vedem azi cu salariile, că s-au mărit, ba au scăzut, este o formă a răzbunării populismului. Populismul nu este logic, este devastator în ambele sensuri, şi când creşte şi când se răzbună. Din păcate, atunci când se răzbună, se răzbună nu numai pe cei care l-au promovat, ci pe noi toţi”, a spus Florin Pogonaru.

Alte solicitări

• Menținerea impozitării prin aplicarea unei cote unice – modificarea acesteia nu este oportună, orice modificare a sistemului de impozitare crește costurile ANAF, fără nicio estimare cu privire la venituri.
• Respectarea promisiunii guvenramentale de a nu mai introduce în 2018 noi taxe
• Creșterea autonomiei financiare a administrațiilor locale, dar nu şi „finanțarea cheltuielilor excesive (salarii care au crescut cu 100% în 2017 ), în dauna finanțării proiectelor de dezvoltare locală
• Prioritate politicii privind sectorul de inovare din România. OUG 79/2017 descurajează salarizarea cercetătorilor, anulând scutirea de la impozitarea veniturilor.
• Stimularea accesului IMM-urilor la fonduri europene, prin finanţări de la Fondul European de Investiţii (FEI) prin instrumente financiare de tip equity sau de tip garantare.

IMM-urile române au la dispoziţie circa 3,3 miliarde de euro, pe care le pot primi fie sub forma participării la capital a unor fonduri de investiţii sau intermediari acreditaţi de FEI, fie printr-un mecanism de garantare a creditelor.