Autoritatea Națională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a finalizat ordinul cu măsuri de stopare a fenomenului shrinkflation, prin care comercianţii scad gramajul produselor, dar păstrează preţurile, încercând să lase impresia că produsele nu s-au scumpit.
„Este gata şi ordinul preşedintelui ANPC de stopare a fenomenului prin care comercianţii scad gramajul produselor, dar lasă preţurile la fel. Această formă de înşelăciune împotriva consumatorului se încheie astăzi”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei Executivului.
Actul va putea fi publicat luni în Monitorul Oficial, după ce va fi încheiată procedura de consultare la nivel european.
„Producătorii trebuie să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, iar preţul produsului este neschimbat şi aplicăm sancţiuni dure pentru nerespectarea acestei obligaţii”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Comercianții, obligați să afișeze modificările de gramaj
ANPC a pus în dezbatere, în luna mai, o primă formă a proiectului de act normativ ce stabileşte obligația operatorilor economici de „a informa consumatorii complet, corect și precis cu privire la modificarea cantităților de produs având prezentarea, ambalajul, forma (fără a ne limita) identice, chiar în condițiile menținerii aceluiași preț”.
Potrivit proiectului, informarea trebuie făcută în același câmp vizual, într-o formă vizibilă, lizibilă și cu aceeași dimensiune și se va realiza prin folosirea de către operatorii economici a următoarelor sintagme: “pe durata întregii perioade de vânzare a produselor cu cantitate modificată” sau „vânzarea este valabilă în limita stocului disponibil”, prin intermediul unui poster/afiș.
De asemenea, operatorii economici trebuie să se asigure de existența unității de referință, la locul de comercializare, la care aplică modificarea cantității produsului.
În caz contrar, se vor aplica sancțiuni.
Diferența dintre inflația reală și cea resimțită de populație
Cammy Crolic, profesor asociat la Saïd Business School din cadrul Universității Oxford, spune că, de cele mai multe ori, consumatorii sunt atât de concentrați asupra modului în care cumpărăturile le afectează portofelul, încât este „mai probabil să observe creșterea prețului, decât cantitatea de produs pierdută atunci când ambalajele se micșorează”.
De exemplu, o băutură preferată care, cu un an în urmă, era livrată într-o sticlă de 340 g poate fi oferită acum la același preț, dar redusă acum la 283 g.
Consumatorii nu văd întotdeauna schimbările imediat; de multe ori. Iar experții spun că, odată ce noile dimensiuni sunt pe raft, este probabil să rămână așa.
Phil Lempert, analist în industria alimentară și editor al SupermarketGuru, consideră că, uneori, cumpărătorii nu au de ales, trebuie să se adapteze la schimbări.
În unele cazuri, aceștia pot trece la produse cu un raport calitate-preț mai bun, iar Lempert, cu sediul în SUA, spune că loialitatea față de mărci scade pe fondul reducerii inflației.
În cazul produselor de bază, consumatorii nu au prea multe opțiuni. De exemplu, dacă depindeți de laptele praf pentru bebeluși și un magazin are în stoc o singură opțiune, trebuie să plătiți prețul de pe etichetă și să primiți ce conține cutia; la Carrefour, de exemplu, laptele praf pentru bebeluși Guigoz de la Nestlé a trecut de la un ambalaj de 900 g la 830 g, scria BBC.
Shrinkflation, un fenomen ce nu intră întotdeauna în calcularea inflației
Fenomenul nu se reflectă întotdeauna în inflație, conform unor studii din mai multe state, ceea ce duce la o diferență între rata oficială a inflației și inflația resimțită de populație.
În SUA, shrinkflația intră în inflație, dar cercetările Biroului de Statistică a Muncii din SUA arată că ea are un impact redus asupra ratelor generale ale inflației.
The News York Times relata că un alt fenomen ce afectează consumatorii, „skimpflation”, nu este inclus în datele oficiale privind inflația.
Companiile folosesc uneori materiale mai ieftine pentru a reduce costurile, o practică pe care unii o numesc „skimpflation”. Aceasta este mult mai greu de măsurat de către guvern.
Ce măsuri au luat alte guverne
În Ungaria, de la 1 martie a intrat în vigoare o reglementare ce obligă supermarketurile cu o cifră de afaceri de peste 2,5 milioane de euro să indice la dacă ambalajul, dimensiunea sau volumul unui produs a fost redus.
(Citește și: Nu inflația, ci ”inflația de bază” ne omoară: România și Ungaria, singurele state unde alimentele au contribuit cu de peste 40% în inflație. Presiunea prețurilor în statele UE)
Ungaria și România s-au remarcat în ultimii doi cu inflații mult peste media UE și cu o contribuție importantă a alimentelor la rata inflației.
Și în Franța prețurile la alimente au devenit un subiect politic major, anul trecut, după ce inflația la produsele alimentare a atins un nivel record de 16% în 2023.
După ce în primăvară ministrul Bruno Le Maire a anunțat că va obliga marile lanțuri de retail să afișeze reducerea gramajelor, în luna august a ajuns la un acord cu principalii retaileri și producători de alimente pentru a reduce prețurile la 5.000 de produse de uz curent.
Marele lanț Carrefour a identificat anul trecut, în Franța, 26 de produse care s-au micșorat fără o reducere de preț corespunzătoare. Aceste produse aparțineau unor giganți din industria alimentară, printre care Nestle, PepsiCo și Unilever.
Decizia Carrefour de a semnaliza la raft aceste situații, a dus la un scandal de durată cu respectivele companii.
****
Urmărește-ne pe Google News
