vineri

23 august, 2024

21 august, 2024

România a continuat în iulie să fie pe primul loc în UE la creșterea prețurilor, rata inflației (IAPC) fiind 5,8%, urmată de Belgia (5,4%) şi Ungaria (4,1%).

În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) şi Danemarca (1%).

Conform datelor Eurostat, în România și alte opt state membre inflația a crescut în iulie față de iunie. La noi creșterea a fost de la 5,3% la 5,8%. În alte 14 țări UE, inflația a scăzut în iulie.


Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este un set de indici ai prețurilor de consum din UE, calculat în conformitate cu o abordare armonizată. Prețurile mărfurilor și serviciilor sunt echivalate între statele memebre, astfel încât să fie posibilă comparații ale inflației la nivel european. Valoarea IPC comunicată de INS și care definește evoluția ratei inflației la nivel național diferă de IAPC utilizată de Eurostat.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor de la 2,5% în luna iunie, până la 2,6% în luna iulie. Totuşi, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas stabilă la 2,8%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a rămas şi el stabil la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei (IPC) a urcat, în luna iulie 2024, la 5,4%, de la 4,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,7%, cele nealimentare cu 6,9%, iar serviciile cu 8,5%.


Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit celui mai recent raport asupra inflației.

BNR menţionează faptul că traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România continuă să accelereze consumul – ca factor esențial de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: