În ciuda primelor de sărbători, 78,2% din angajații din România au încheiat anul cu un câștig salarial real negativ. Creșterile de venituri nu au ținut pasul cu creșterile de prețuri, puterea de cumpărare a salariului mediu deteriorându-se cu 3% în decembrie, reiese din calculele CursdeGuvernare, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Salariul mediu net pe economie a urcat în decembrie la 4.398 de lei, în creștere cu 13,4% față de decembrie 2021, respectiv cu 6,2% mai mult decât în noiembrie. Cum rata anuală a inflației din decembrie a fost de 16,4, reiese un câștig salarial negativ, de 3%.
Salarii din România au consemnat salturi lunare, rata media de creștere urcând de la 10-11% în prima parte a anului la peste 13% începând din toamnă. Cu toate acestea, rata inflației a accelerat mai puternic, depășind creșteri lunare de 15% încă din vară. Câștigul real salarial a trecut în teritoriu negativ încă din aprilie, reiese din datele INS.
În tabelul de mai jos este ilustrată evoluția câștigului salarial real, din decembrie, la nivelul tuturor ramurilor economiei naționale, precum și a numărului mediu de angajați care activează în respectivele domenii.
În ceea ce privește industria prelucrătoare, dintre cele 24 de ramuri, doar cinci au reușit să țină pasul cu inflația. Angajații care activează în aceste ramuri reprezintă însă doar 35% din totalul angajaților din industria manufacturieră.
Din rândul acestora se remarcă angajații din industria alimentară: 167,9 mii, câștig salarial real de 21,5% în decembrie. Veniturile nete ale acestora au înregistrat creșteri semnificative în urma introducerii unor facilități fiscale (scutirea de la plata impozitului pe venit, a CASS, reducerea CAS cu 3,75% și introducerea salariului minim brut de bază de 3.000) a căror efecte au început să se resimtă puternic din această vară.
Și cei 161 de mii de angajați care se ocupă de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor au încheiat anul pe plus.
Pe primul loc în topul angajaților care s-au bucurat de cele mai mari creșteri ale salariilor reale se află IT-iștii, cu 26,8%.
În rest, datele arată că opt din zece angajați din România s-au confruntat cu o deteriorare a puterii de cumpărare, cu toate că salariile au crescut la nivelul tuturor ramurilor economice, cu excepția silviculturii.
Printre cei mai afectați angajați se numără cei din administrația publică, în special cei din sănătate, a căror câștiguri salariale reale au fost de -14.4% în 2022 și cei din învățământ (-11,6%).
Salariații din industria extractivă, cu excepția celor care activează în minele de cărbune, au avut parte, de asemenea, de scăderi semnificative ale puterii de cumpărare a salariului.
Alte scăderi notabile:
- Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (leasing, servicii privind forța de muncă, agenții turistice și tur-operatori, peisagistică etc): peste trei sute de mii de angajați care câștigau cu 7,6% mai puțin decât la începutul anului;
- Activități profesionale, științifice și tehnice (brokeri, evaluatori, consultanți etc): 163 de mii de angajați, -5,8% câștig salarial real;
- Activități de spectacole, culturale și recreative: 70 de mii de salariați, -5,1%;
- Construcții: 437 de mii de angajați, -4,8%
- Distribuția apei; salubritate gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: o sută de mii de salariați, -4,5%;
Teama unei spirale salarii-prețuri
Evoluția salariilor a fost atent monitorizată în ultimele luni, specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) urmărind în ce măsură risca aceasta să se transforme într-o sursă suplimentară de inflație, odată ce patronatele ar fi cedat presiunii angajaților și ar fi majorat veniturile pentru a atenua impactul creșterilor de prețuri.
”Unii membri ai Consiliului au apreciat că, într-un asemenea context, ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și prevenirea declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, reclamă o nouă creștere a ratei dobânzii-cheie, mai ales în condițiile în care piața muncii tinde să se tensioneze”, se arată în minuta ședinței conducerii BNR din iulie.
Cum câștigul salarial real s-a menținut negativ, preocuparea a dispărut ulterior, în ciuda tensiunilor încă vizibile la nivelul pieței muncii.
***
