fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Angela Roșca / Analiza SWOT a României din perspectiva fiscalității în 2021: Avantaje, dezavantaje, amenințări și oportunități

de Angela Rosca , 8.2.2021

O analiză SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări) a fiscalității în România este mult așteptată de mediul de afaceri.

Punctele slabe și oportunitățile născute de aici au legătură mai ales cu potențialul de informatizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), o instituție nereformată și slab digitalizată.

Vă propun mai jos punctele tari, slabe, oportunitățile și amenințările pe care le-am identificat la început de 2021 în practica fiscalității.

Puncte tari

1.Cote de impozitare stabile

Stabilitatea și predictibilitatea impozitării reprezintă avantaje cheie pentru atragerea de investiții pentru orice țară. Țările cu legislație stabilă pe termen lung reușesc să rămână atractive pentru că orice investitor își poate face planuri de afaceri pe termen lung și poate miza pe cote de impozitare stabile și predictibilitate legată de posibilele modificări.

În România, cotele de impozitare directă (impozit pe venit, impozit pe profit) sunt stabile, ceea ce reprezintă un punct forte într-o analiză de tip SWOT a fiscalității românești actuale.

Cota unică de impozit pe venit a fost introdusă în 2005, fiind un sistem de impozitare care a simplificat administrarea fiscală și pentru firme și pentru autorități, a favorizat meritocrația și datorită căreia au rămas în țară foarte mulți manageri de top și profesioniști de valoare care au participat la dezvoltarea companiilor locale, generatoare de bunăstare. Atât antreprenorii români, cât și investitorii străini activi pe piața locală și implicit bugetul de stat, au beneficiat de managementul de top rămas sau atras în România. În plus, cota unică a descurajat soluțiile alternative de evitare a impozitării excesive a muncii pentru managerii de top, motiv pentru care,  mediul de afaceri susține păstrarea acestui sistem de impozitare care și-a dovedit eficiența, a contribuit la creșterea economică și a scos la lumină venituri din economia gri și neagră.

De asemenea, conform programului de guvernare pentru anul 2021, nu există intenții de modificare a fiscalității. Cota unică de impozit pe venit (10%) și cotele de asigurări sociale (10% CASS, 25% CAS), cota de impozit pe profit (16%) și impozitul pe dividende (5%) vor rămâne stabile în 2021, conform agendei partidelor aflate la guvernare, la fel și cota standard de TVA (19%). In opinia mea, dacă, în conjunctura bugetară actuală, acest obiectiv poate fi păstrat în 2021, mai ales că este un al doilea an afectat de criza Covid-19, mediul de afaceri își poate face o proiecție rezonabilă legată de anul 2021. Dacă aceste cote de impozitare ar suferi modificări în viitor, este, de asemenea, esențial ca mediul de business să aibă din timp vizibilitate clară cu privire la planurile pe termen mediu și lung în privința fiscalității, pentru că schimbările bruște și uneori chiar și discuțiile despre schimbare pot “speria” capitalul și investițiile pe care România le poate atrage în continuare.

2.Fiscalitate competitivă pentru zona CEE

România va reprezenta și în 2021 un mediu atractiv și cu potențial pentru investitorii străini mai ales datorită faptului că regimul fiscal este competitiv în Europa Centrală și de Sud-Est.

În contextul economic global actual, când fiecare ţară doreşte să îşi menţină/să crească nivelul de competitivitate în scopul atragerii de cât mai multe investiţii străine, din perspectiva fiscalității, România rămâne o destinație atractivă, însă digitalizarea și reformarea ANAF, reducerea birocrației și durata litigiilor fiscale rămân punct cheie pentru a complementa avantajul cotelor de impozitare favorabile.

Din perspectiva impozitului pe profit, cu cota de 16%, România se plasează bine în raport cu țările din regiunea CEE, cu o cotă mai mare decât Ungaria (cu 9%) și Bulgaria (cu 10%), dar mai mică decât Cehia și Polonia (ambele cu 19%) sau Slovacia (21%).  Pentru comparație, media cotei de impozit pe profit în țările membre UE a fost în 2020 în jur de 21%.

În privința taxei pe valoare adăugată, România, cu o cotă standard de TVA de 19%, se situează sub media din regiune (22%). Spre comparație, cotele standard de TVA din zona sunt Ungaria (27%), Croația (25%), Polonia 23%, Cehia (21%), Bulgaria 20%, Slovacia (20%).

Puncte slabe

1.ANAF nereformat și nedigitalizat

Un punct slab în privința fiscalității din România este reprezentat de faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este încă o instituție nereformată și slab digitalizată, deși se discută despre reformarea ei de ani buni.

Antreprenorii români și investitorii străini susțin la unison menținerea fiscalității actuale, la pachet cu digitalizarea și modernizarea ANAF, care ar trebui să ducă la transparentizare și la o mai bună colectare a taxelor de la toți contribuabilii, fără excepție. Practic, o mărire a fiscalității nu ar avea ca efect neapărat creșterea încasărilor la buget, mai ales după o criză precum cea Covid-19, când companiile sunt deja împovărate, dar, printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor actuale și o încurajare a conformării voluntare (bonificații pentru bunii platnici) s-ar putea crește veniturile bugetare.

În plus, în ultimii 15-20 de ani, am întâlnit câteva spețe și industrii în care ANAF și Ministerul Finanțelor nu au acționat proactiv pentru a clarifica la timp legislația, în corelare cu practica pieței. Întârzierea luării unor poziții tranșante înainte că anumite practici să se extindă la nivelul unor întregi domenii sau să se ajungă la abuzarea unor măsuri gândite inițial pentru a încuraja anumite forme de desfășurarea a activității economice, urmată ulterior de intervenția ANAF cu controale după 5 ani, a dus la apariția unor “crize” fiscale, iar soluția adoptată în final a fost aceea a unor  amnistii fiscale, pentru a nu se ajunge la după 5 ani, altfel falimentarea unor industrii sau companii (de exemplu, TVA la activități imobiliare dezvoltate de persoane fizice, munca dependentă vs. muncă independentă, tichete cadou, etc.). Un mediu de afaceri sănătos și predictibil are nevoie de un ANAF proactiv, care să urmărească piață și să intervină corectiv, la timp și nu punitiv și târziu.

2.”Impozitarea” excesivă a muncii 

Din perspectiva fiscalității, un punct slab pentru România este reprezentat de “impozitarea” excesivă a muncii prin asigurări sociale neplafonate și arbitraj fiscal, care duce la concurență neloială implicită, rezultate din  variile forme de remunerare a muncii care suportă un cost fiscal diferențiat. Costul ridicat al muncii este generat, astfel, de discrepanța aplicării asigurărilor sociale pentru diverse forme alternative de remunerare. În opinia mea, o soluție ar fi plafonarea contribuțiilor sociale aplicabile în cazul contractelor de muncă, la un nivel rezonabil care să asigure contributivitatea la sistemul de pensii și la cel al asigurărilor sociale de sănătate (chiar și cu un element de solidaritate, însă nu fără un plafon maximal). Efectul plafonării contribuțiilor la un nivel maximal rezonabil va fi acela că va aduce la lumina salariile mari și va reduce apetitul pentru folosirea unor metode alternative de plată a muncii (PFA și microîntreprindere), care generează oricum în prezent încasări semnificativ mai mici la bugetul asigurărilor sociale. Măsura plafonării ar trebui însă introdusă și menținută pe termen lung, așa încât angajatorii și angajații să se bazeze pe o stabilitate legislativă – de exemplu, introducerea și anularea plafonării după o lună în 2017 a bulversat piața muncii.

Oportunități

1.Necesitatea digitalizării ANAF a devenit evidentă în contextul situației generate de Covid și ar trebui demarată urgent

În contextul generat de lecțiile pandemiei și al revenirii post-Covid-19, mă aștept că în 2021 să se intensifice discuțiile și să se concretizeze măsuri care să vizeze implementarea unor soluții de digitalizare și modernizare a ANAF (sisteme IT, case de marcat conectate la serverele ANAF, demararea discuțiilor privind factura electronică, control fiscal de la distanță, depunere declarații online, îmbunătățirea Spațiu Privat Virtual, îmbunătățirea “fișei pe plătitor” etc.) și de îmbunătățire continuă a comunicării online cu contribuabilii – persoane fizice sau juridice. De altfel, conducerea ANAF a afirmat că pandemia reprezintă un catalizator care a accelerat procesul de digitalizare a instituției, însă mediul de afaceri așteaptă măsuri concret implementate, unele cu efect imediat (“quick fixes”), mai degrabă decât discuții continue pe tema digitalizării și declarații de intenție.

2.Majoritate politică care sa permită începerea unei reforme a ANAF

Din punct de vedere politic, mediul de business percepe că, cel puțin în următorii ani,  vom avea o coaliție guvernamentală care să permită accelerarea procesului de reformare a ANAF. Dincolo de digitalizare și soluții IT, reforma ANAF presupune un proiect de tip “managementul schimbării”, cu o componentă esențială de resurse umane/training/motivare. Un prim pas a fost deja făcut: începerea procesului de reorganizare a ANAF prin crearea unei departament specializat – Unitatea de Management a Informaţiei – structură dedicată susţinerii şi accelerării procesului de informatizare a Fiscului care ar trebui consolidată şi, care potrivit reprezentanților guvernamentali, va atrage specialişti din direcţiile de business și, foarte important, specialişti din zona IT.

Ameninţări

1.Deficitul bugetar ar putea conduce la impunerea de noi impozite si taxe

Chiar dacă deficitul bugetar estimat de guvern pentru 2021 este în scădere la cca. 7% din PIB, de la 9% din PIB în 2020, ținta de deficit este ambițioasă, iar presiunea pe buget va fi mare, astfel încât anul acesta ar putea genera dezbateri despre impunerea de noi impozite și taxe începând cu 2022, cu atât mai mult cu cât reducerea cheltuielilor e un proces care ar putea genera mișcări sociale, iar digitalizarea ANAF nu poate fi făcută peste noapte pentru a capta economia nefiscalizată care ar putea genera diferența de impozite colectate care să permită menținerea cotelor actuale de impozitare. Mediul de afaceri susține lupta contra evaziunii și aplicarea unui “level-playing-field” în privința fiscalității, mai ales că în trecut, în momente similare de tensiune bugetară, diverse guverne au recurs la varianta amânării rambursărilor de TVA sau a controalelor fiscale agresive care să genereze venituri bugetare pe termen scurt (chiar dacă, pe termen lung, acele impozite impuse au trebuit restituite în final companiilor, după litigii de lungă durată) – firește, mediul de afaceri nu-și dorește revenirea la aplicarea acestui tip de măsuri.

2.Criza economică generată de Covid-19 și impactul asupra capacității de plată a firmelor

Antreprenorii și managerii din România vor deveni în 2021 mult mai preocupați de capacitatea de plată a partenerilor comerciali, iar criză economică generată de Covid-19 poate genera întârzieri în comportamentul de plată a firmelor. Din perspectiva  fiscalității, asta înseamnă că, odată cu încetarea la 25 decembrie 2020 a aplicării facilității de neaplicare a dobânzilor și penalităților asupra datoriilor fiscale de care au beneficiat începând cu perioada de urgență (martie 2020) si de amânare a executării silite,  firmele  trebui să devină foarte atente la respectarea termenelor lunare/trimestriale de plată a impozitelor pe salarii, profit, TVA, chiar dacă multe dintre acestea se află încă în situații dificile din cauza crizei Covid.

*

Angela Roșca este Managing Partner al companiei de consultanță fiscală Taxhouse

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2021

Un raspuns

  1. impartial
    6.3.2021, 10:52 am

    Aproape toti economistii evita sa discute deschis problema evaziunii fiscale , economiei subterane si muncii la negru.Aceastea sunt principalele probleme ale bugetului. Prea multa teorie si prea putine actiuni .Cresterea gradului de colectare , raportat la PIB , este principala problema cu care se confrunta bugetul Romaniei. Aproape ca este mai importanta decat cresterea PIB. O analiza SWOT care nu are in centru aceasta problema este superflua.
    In rest numai de bine.

Lăsați un comentariu


Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult

Stiri

Premierul a aflat la Bruxelles ce poate intra și ce nu în planul de relansare. Florin Cîțu: ”Nu facem totul prin PNRR”

Victor Bratu

A fost nevoie de o discuție cu Ursula von der Leyen ca premierul Florin Cîțu să înțeleagă cum trebuie să arate PNRR-ul românesc  – proiecte… Mai mult

Stiri

Guvernul vinde un pachet de 26% din acțiunile Rompetrol Rafinare – contează pe 836 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Bugetul destinat activităților legate de privatizare ale Ministerului Energiei din anul 2021 se fundamentează pe venituri de 836 milioane de lei obținute din vânzarea a… Mai mult

Europa

UPDATE / Israel pregătește “operațiuni terestre” în Fâșia Gaza, Hamas continuă bombardamentele

Iulian Soare

UPDATE: Companiile aeriene europene își suspendă zborurile spre Tel Aviv British Airways, Virgin Atlantic şi Iberia au anunţat joi că şi-au anulat zborurile spre Tel… Mai mult

Stiri

București / Revenirea la clasă a tuturor elevilor se amână cel puțin o săptămână. Se relaxează restricțiile impuse teatrelor și restaurantelor

Vladimir Ionescu

Doar preșcolarii, ciclul primar și elevii din anii terminali merg la școală în București, ca și până acum, a anunțat prefectul Capitalei, Alin Stoica, joi,… Mai mult

Stiri

Puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu revine la peste 1.300 euro

Marin Pana

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2021 a fost de 5.785 lei, cu 288 lei sau +5,2% față de… Mai mult