Timp de mai bine de un deceniu, de la criza financiară globală încoace, bancherii centrali au pompat trilioane de dolari în sistemul financiar pentru a menține economia pe linia de plutire. Consecințele politicii banilor ieftini ar putea fi plătite acum de contribuabili, scrie Reuters.
După ce au crescut ratele dobânzilor pentru a lupta împotriva inflației fulgerătoare, Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană trebuie să facă plăți uriașe de dobânzi către băncile comerciale, în contul depozitelor pe care acestea le-au creat, în urma achizițiilor masive de obligațiuni și a împrumuturilor ieftine de care au beneficia.
Optica este destul de prostă, având în vedere că plățile de dobânzi vor fi realizate într-un moment în care milioane de cetățeni se luptă cu o criză a costului vieții. Mai mult, plata dobânzilor către băncile comerciale va reduce profiturile băncilor centrale, care reprezintă venituri la bugetele naționale.
„Banca centrală continuă să transfere bani către bănci, în timp ce noi trebuie să ne reducem cheltuielile”, a comentat Lex Hoogduin, profesor de economie la Universitatea din Groningen și fost membru al consiliului de administrație al băncii centrale olandeze. „Deci este în mare parte o problemă politică”.
Jurnaliștii străini atrag atenția că se înmulțesc apelurile de a reduce plățile de dobânzi către bănci, spre disperarea sectorului bancar, care consideră că a suportat deja greul unui deceniu caracterizat de dobânzi foarte reduse.
Printre cei care consideră ca băncile ar trebui să accepte lovitura se numără Michiel Hoogeveen, un parlamentar olandez din comisia economică a Parlamentului European, care supraveghează BCE. „Dacă contribuabilul ajunge să plătească factura, va fi foarte nedrept”, a declarat el pentru Reuters.
Fostul guvernator adjunct al Băncii Angliei, Paul Tucker, a îndemnat Banca Angliei (BoE) să reducă dobânda la o parte din aceste rezerve pentru a economisi între 30 și 45 de miliarde de lire sterline în fiecare dintre următorii doi ani financiari.
Morgan Stanley estimează că fiecare creștere de un procent a ratei BoE reduce remitențele către Trezorerie cu 10 miliarde de lire pe an.
Guvernul britanic, care a încasat profituri de 120 de miliarde de lire de la Banca Angliei din 2009 și până acum, și-a bugetat deja un transfer de 11 miliarde de lire de la banca centrală.
Trezoreriei americane îi vor lipsi la rândul său profiturile Fed, de la care a încasat zeci de miliarde de dolari de la criză și până acum.
„Fed nu va fi falimentat din punct de vedere financiar, dar ar putea fi din punct de vedere politic”, a spus Derek Tang, economist la LH Meyer, o firmă de cercetare.
Problema cea mai acută va fi însă pentru Banca Centrală Europeană (BCE). Din calculele Morgan Stanley aceasta ar putea înregistra pierderi de 40 de miliarde de euro anul viitor.
În mod ironic, băncile centrale din cele mai prudente țări din punct de vedere fiscal – Țările de Jos, Germania și, într-o măsură mai mică, Belgia – vor fi cele mai afectate, deoarece la acestea au fost constituite cele mai mari depozite bancare, iar randamentul obligațiunilor pe care le-au cumpărat în numele BCE (în cadrul programelor de relaxare cantitativă, respectiv de cumpărare de obligațiuni de stat) au randament zero sau chiar mai puțin.
Multe voci au avertizat cu privire la potențialele pierderi pe care le-ar putea suferi băncile centrale. Oficialii băncii centrale din Țările de Jos au spus deschis că riscă să aibă nevoie de un ajutor financiar din partea Guvernului, deși ministrul de finanțe Sigrid Kaag a precizat ulterior că acest lucru „nu este încă pe masă”.
De cealaltă parte, băncile centrale cu mai puține numerar și obligațiuni cu randament mai ridicat, cum ar fi cele din Italia, Spania și Grecia, o vor duce ceva mai bine.
„Dacă contribuabilii trebuie să plătească factura, acest lucru poate duce la instabilitate politică și la schimbări de guverne în Europa”, a declarat Dorien Rookmaker, membru olandez al comitetului economic al Parlamentului European. „Este o cale periculoasă.”
***
