Premiul Nobel pentru Științe Economice a fost acordat luni lui Ben S. Bernanke, președinte al Rezervei Federale (Fed) din SUA în perioada 2006-2014, și altor doi academicieni pentru cercetările lor asupra băncilor și crizelor financiare, transmite The New York Times.
Douglas W. Diamond, economist la Universitatea din Chicago, și Philip H. Dybvig de la Universitatea Washington din St. Louis au câștigat premiul alături de Ben Bernanke, care lucrează în prezent la Brookings Institution din Washington.
Ben Bernanke a publicat în 1983 o carte în care argumentează că falimentele băncilor pot mai degrabă să genereze o criză financiară decât să fie pur și simplu rezultatul uneia. Fostul șef Fed a examinat, în cercetările sale, evenimentele din timpul Marii Depresiuni din anii 1930, arătând cât de periculoasă poate fi funcționarea băncilor atunci când deponenții își retrag banii în momente de panică.
Diamond și Dybvig au scris în același an o lucrare despre riscurile inerente transformării maturității unui împrumut, procesul de transformare a împrumuturilor pe termen scurt în împrumuturi pe termen lung.
Rolul lui Ben Berbanke în timpul crizei din 2008-2009
Ben Bernanke, șeful Fed în timpul crizei financiare de acum mai bine de un deceniu, a făcut atunci echipă cu Departamentul Trezoreriei pentru a susține marile bănci și pentru a atenua deficitul de credit, vital pentru economia americană. El a redus ratele dobânzilor pe termen scurt la zero, a direcționat achizițiile Fed către obligațiuni de stat și ipotecare și a înființat programe de creditare fără precedent. În mod colectiv, acești pași au calmat investitorii și au fortificat băncile mari.
De asemenea, au împins ratele dobânzilor pe termen lung la minime istorice și au condus la critici acerbe la adresa lui Bernanke, în special din partea unor candidați republicani la președinția din 2012, potrivit cărora politicile Fed duc la devalorizarea dolarului și riscă să declanșeze un val inflaționist.
Acțiunile Fed sub Bernanke au extins autoritatea băncii centrale la un nivel fără precedent, cu toate că acestea nu au reușit să prevină cea mai lungă și mai dureroasă recesiune din anii 1930 încoace, punctează Los Angeles Times.
Fed-ul lui Bernanke a stabilit un precedent, acela ca banca centrală să răspundă cu viteză și forță la șocurile economice.
Mesajul laureaților
„Laureații au oferit o bază pentru înțelegerea noastră modernă a motivului pentru care băncile sunt necesare, de ce sunt vulnerabile și ce să facă în privința asta”, a spus John Hassler, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale de la Universitatea din Stockholm și membru al comisiei care decernează premiile.
Întrebat prin telefon, în cadrul conferinței de presă în care au fost anunțați câștigătorii, dacă are vreun avertisment pentru bănci și guverne astăzi, într-un moment în care piețele sunt extrem de volatile, iar băncile centrale din întreaga lume majorează ratele dobânzilor pentru a lupta împotriva inflației, Douglas Diamond a spus că crizele financiare se agravează atunci când oamenii încep să-și piardă încrederea în stabilitatea sistemului.
„În perioadele în care lucrurile se întâmplă în mod neașteptat – de exemplu, cred că mulți oameni sunt surprinși de cât de rapid au crescut ratele dobânzilor nominale în întreaga lume – asta poate fi ceva care declanșează temeri în sistem”, a spus el. „Cel mai bun sfat este să fii pregătit, pentru a te asigura că partea ta din sectorul bancar este percepută ca fiind sănătoasă, dar și că rămână sănătoasă și că răspunzi măsurat și transparent la schimbările de politică monetară.”
El a adăugat totodată că lumea este mai bine pregătită pentru orice tulburare financiară acum decât în 2008, deoarece „amintirile acelei crize” și noile reglementări au făcut sistemul bancar mai puțin vulnerabil. El a observat, totuși, că vulnerabilitățile pe care el și Dybvig le-au identificat se extind dincolo de bănci și pot apărea în alte părți ale sistemului financiar, cum ar fi la firmele de asigurări sau la fondurile mutuale.
Premiul Nobel pentru Economie, printre cele mai înalte distincții în domeniu, nu este, din punct de vedere tehnic, un premiu Nobel. Se numește Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel, deoarece nu a fost printre categoriile originale pe care Alfred Nobel le-a stabilit în testamentul său în 1895. Acesta este finanțat de banca centrală a Suediei și a fost acordat abia din 1969.
***
Urmărește-ne pe Google News
