O corecție puternică a progonozei de creștere economică, aterizare a consumului, inflație, costuri de finanțare a datoriei publice mari, efort mare al BNR de-a menține cursul. Așa arată în zig-zag analiza Erste pe economia locală, pentru investitori., după ultimele date ale INS.
***
Titlurile de stat emise de România pentru finanțarea deficitului bugetar și al datoriei publice înregistrează cea mai slabă performanță din regiune, notează specialiștii Erste Group Reseach, într-o analiză pe tema perspectivelor economiei românești. Mai mult, avertizează ei, investitorii străini par tot mai reticenți în a-și investi banii în titlurile românești.
(Citiți și: ”Războiul reface calculele economice: România va suferi cele mai mari ”corecții” din regiune”)
”Expunerea străină pe titlurile de stat românești a scăzut la 16,5% în noiembrie, cel mai redus nivel din decembrie 2012, față de 20,1% în decembrie 2020, după ieșiri nete de circa 5,2 miliarde de lei”, notează ei, adăugând că băncile locale sunt deja pe locul întâi în UE în ceea ce privește expunerea pe datoria statului, semn că au o capacitate limitată de a acoperi golul lăsat în urmă de plecarea investitorilor străini.
BNR ține cu dinții de leu – o depreciere ar afecta inflația și încrederea consumatorilor
Analiștii Erste Group se așteaptă ca BNR să majoreze dobânda cheie de politică monetară până la nivelul de 3,5% la jumătatea anului.
Ei se așteaptă ca BNR să continue să țină sub control cursul leu/euro prin intervenții pe piața valutară. Ca urmare, leul va continua să fie cea mai stabilă monedă din regiune.
(Citiți și: ”Nou record la costurile de împrumut – 6,5% la obligațiunile pe 7 ani. Războiul afecteză capacitatea României de a se finanța”)
După ce a încheiat anul cu un deficit de cont curent de 7% din PIB, România nu va reuși, cel mai probabil, să realizeze corecții semnificative ale acestui indicator nici în 2022, susțin specialiștii.
”Prin urmare, presiunea pe deprecierea cursului va persista. Leul s-a transformat în valuta cu cea mai bună performanță din regiune de la începutul războiului din Ucraina. BNR îl ține strâns sub control, având în vedere că o depreciere puternică ar afecta Indicele Prețurilor de consum (IPC) și încrederea consumatorilor”, scriu ei.
Recesiunea tehnică nu este exclusă – Corecție puternică a consumului în 2021
Economiștii Erste Group au revizuit prognoza de creștere economică pentru 2022 la 2,8% din PIB, față de estimarea anterioară de 3,2% din PIB. ”Ne așteptăm ca ratele de creștere din primele două trimestre din 2022 să fie semnificativ mai slabe decât înainte de izbucnirea războiului în Ucraina. Este posibil ca în primul trimestru să vedem o creștere economică negativă față de ultimul trimestru din 2021, ceea ce s-ar traduce printr-o recesiune tehnică în situația în care nu există alte revizuiri de date”, scriu ei.
În situația în care conflictul se va atenua, ei se așteaptă ca economia să își revină puternic în a doua parte a anului și să înregistreze un avans de 5,7% în 2023.
Principalii indicatori care au suferit ample revizii și care au impact asupra creșterii economice sunt inflația și consumul.
România ar putea încheia anul cu o inflație de două cifre
Analiștii Erste Group vă un avans al IPC de 11,5% în acest an, creștere care va afecta semnificativ puterea de cumpărare. În acest consum, ei văd o creștere a consumului de doar 2,1% în acest an, față de 7,8%, spre exemplu, în 2021.
”Estimăm că IPC va crește la 12,5% până la sfârșitul anului, cu o inflație medie anuală de 11,5%, care ar trebui să depășească creșterea salariului mediu cu o marjă semnificativă”, notează specialiștii.
Acest lucru ar urma să reducă consumul gospodăriilor și, în cele din urmă, să genereze o scădere a inflației la 4,1% până la sfârșitul anului 2023.
”După ce a atins 5,2% în ianuarie, ne așteptăm ca inflația de bază să ajungă la peste 6% până în T3 2022, înainte de a scădea treptat spre 4% până la sfârșitul anului 2023. Ne bazăm prognoza pe actualele prețuri ale contractelor futures pentru mărfuri, precum și pe măsurile guvernamentale aprobate deja pentru compensarea creșterilor de preț”, notează ei, adăugând că executivul pare dispus să adopte noi măsuri pentru a limita presiunile asupra prețurilor, deși acestea nu au fost aprobate încă.
***
