Economia României a suferit cele mai ample ”corecții” ale prognozelor de creștere în urma izbucnirii războiului din Ucraina, reiese din rapoartele realizate de economiștii marilor bănci prezente pe piața locală.
Asta rezultă din cinfrele și Rapoartefel oficiale pe care băncile le fac pentru investitorii lor.
Mai jos, 3 bănci, cu prognozele și previziunile pe care lucrează în anul 2022, cu datele aflate la dispoziție la această oră.
Specialiștii nu exclud chiar o recesiune tehnică în primul trimestru, după revizuirea datelor privind evoluția PIB-ului din 2021. Noile date INS arată că economia României s-a contractat cu doar 0,1% în ultimul trimestru din 2021, față de 0,5% estimarea semnal din februarie.
Economiștii BCR notează că revizuirile i-au determinat să nu actualizeze prognoza pentru 2022. Ei plănuiau o reducere a prognozei de creștere cu 0,6pp însă această a fost ”încorporată integral de revizuirea datelor INS” (prin efectul de bază, respectiv creșterea bazei de raportare).
”Ne așteptăm ca ratele de creștere din primele două trimestre ale anului 2022 să fie semnificativ mai slabe decât estimam înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, primul trimestru fiind probabil să înregistreze o creștere negativă în raport cu trimestrul al patrulea din 2021 – ceea ce ar trebui să se traducă printr-o recesiune tehnică dacă nu există alte revizuiri ale datelor. Economia ar trebui să se redreseze puternic în a doua jumătate a anului, presupunând o detensionare a conflictului”, notează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, într-o notă transmisă investitorilor.
Corecțiile în regiune – România, cu cea mai severă
Pe de altă parte, potrivit unui raport Raiffeisen Research, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de doar 3% în acest an, față de prognoza anterioară de 4,7% – cel mai redus ritm din rândul statelor din centrul, estul și sudul Europei.
De altfel, România are parte și de cea mai mare ”corecție”, diferența de prognoză fiind de 1,7 puncte procentuale, cea mai pronunțată din rândul statelor europene (altele decât cele implicate în război).
O revizuire similară:
După ce și-au ajustat recent previziunile, în contextul creșterii economice mult mai slabe înregistrată de România în 2021, analiștii ING au revizuit din nou cifrele pentru acest an.
Dacă în urmă cu trei săptămâni ajustaseră estimarea de creștere a PIB de la 4,5% în 2022 la 3,2%, datele actualizate la sfârșitul săptămânii arată că analiștii băncii olandeze se așteaptă ca economia locală să înregistreze un ritm de creștere de doar 2,3% în acest an, cel mai redus din regiune.
La revizuirea anterioară, economiștii ING citau inflația drept principal motiv de îngrijorare.
”În ciuda contextului de creștere mai slab, considerăm că banca centrală va continua să majoreze dobânda cheie până la 4,00% în acest an, nivel care – având în vedere inflația ridicată – nu ar putea fi considerat ca împiedicând creșterea”, nota Valentin Tătaru, economist-șef ING România, în nota transmisă investitorilor la jumătatea luni trecute.
Având în vedere impactul pe care conflictul militar dintre Rusia și Ucraina îl are asupra prețurilor de la nivel global, inflația ar putea reprezenta un motiv și mai mare de îngrijorare.
Și analiștii Băncii Transilvania și-au actualizat în jos prognozele de creștere, o nouă revizuire fiind probabilă marți, după publicarea datelor provizoriu privind evoluția PIB-ului în 2021.
Conform prognozelor actualizate, PIB-ul ar putea crește cu dinamici anuale de 4,3% în 2022, 4,5% în 2023, respectiv 4% în 2024.
Cifrele reprezintă, ănsă, o scădere semnificativă: anterior, previziunile macroeconomice ale BT indicau perspectiva unei creșteri economice interne cu ritmuri anuale de 5,1% în 2022, 4,7% în 2023, respectiv 4,1% în 2024.
”Acest scenariu are la bază perspectivele favorabile pentru investițiile productive (cu impact de antrenare în economie), susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027). Astfel, formarea brută de capital fix s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 8,0% în 2022, 10,6% în 2023, respectiv 8,5% în 2024”, se arată într-o notă transmisă investitorilor de Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la BT.
O perspectivă globală
Analiștii Raiffeisen se așteaptă ca sancțiunile împotriva Rusiei și războiul din Ucraina să aibă un efect economic redus asupra marilor economii ale lumii, respectiv SUA și China, atât în acest an cât și în 2023.
”Nu vedem nicio bază în prezent care să ne indice că ne vom confrunta cu o recesiune globală – chiar dacă ar fi necesară o decuplare economică completă de Rusia în 2022 și 2023, ceea ce cu siguranță ar lovi puternic Europa (atunci Europa ar putea cocheta cu o recesiune în 2022/2023, acesta nu este un scenariu de bază pentru noi încă)”, punctează specialiștii băncii, într-o notă transmisă investitorilor străini.
Ei argumentează că economia americană a reușit să înregistreze creșteri și în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro, în 2012-2013. Mai mult decât atât, pe fondul unei creșteri economice anemice în ultimii ani, a performanței slabe în materie de investiții străine directe în ultimul deceniu și a procesului de deleverage, legăturile financiare ale Rusiei cu economia mondiale nu sunt substanțiale, prin urmare nu există riscuri globale sistemice ce decurg din decuplarea statului de la piețele internaționale.
În ceea ce privește impactul asupra economiei zonei euro, specialiștii Raiffeisen susțin că acesta va fi la rândul său limitat, în special ca urmare a reducerii relațiilor comerciale începând cu 2014, după anexarea Crimeei. Exporturile de bunuri în Rusia reprezintă doar 0,6% din PIB-ul zonei euro.
”Factorul decisiv este mai degrabă situația importurilor de mărfuri esențiale care nu pot fi complet înlocuite de alți furnizori pe termen scurt”, avertizează ei.
Specialiștii se așteaptă totuși ca importurile de metale și cereale din Rusia să continue, cu toate că se așteaptă că acestea să se scumpească și să afecteze consumul.
”Noile noastre previziuni prevăd o inflație medie de peste 5% în 2022 și o creștere PIB de aproximativ 3,3% față de estimarea anterioară de 4%”, se arată în documentul citat.
