joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 noiembrie, 2022

50% din deficitul comercial al României (uriașul deficit comercial – 22 mld. euro după numai 8 luni din an) este produs de industria chimică. Atenție: cifra e valabilă fără importurile (masive) de îngrășăminte chimice.
Iar cele mai mari importuri chimice sunt cele de produse care se fabricau în secțiile petrochimice ale combinatelor petroliere ale României. Aceste secții au fost distruse în urma negocierilor păguboase de vânzare a pachetelor majoritare de acțiuni unor „parteneri strategici” – cum se numea metoda care evita bursa și transparența acesteia, în anii 90 și mai târziu.

Cele mai importate produse chimice importate sunt precursorii maselor plastice, ai polimerilor folosiți în industria auto (de la volan până la bord și la cele mai mici piese auto) și în industria electrocasnicelor ori cea electrotehnică, ca și alcoolii care se folosesc în producția de cosmetice și de medicamente, ca solvenți și ca reactivi.

Astfel că  etilena, propilena și alcoolii (etanolul și ceilalți) acoperă mai mult de 25% din totalul importurilor de produse chimice esențiale pentru economia Românei, de peste 817 milioane de euro în 2021.
Dacă mai adăugăm și negrul de fum (necesar celor 3 fabrici de anvelope auto), proporția urcă la 37%.

(Citiți și: ”Deficitul comercial urcă la 22 mld. euro. Înregistrăm excedent doar la băuturi și tutun”)


Atât alcolii cât și etilena și propilena (din care se fac polietilena și polipropilena) se produceau în secțiile petrochimice care procesau produsele rezultate din secțiile de rafinare de la Petrobrazi, Petrotel, Petromidia, ca și de pe platforma rafinăriei de la Onești.

Importul de produse chimice a ajuns și la 87% din deficitul comercial al României. Fără îngrășăminte!

Din 2009 încoace, importul de produse chimice a fost constant de peste 40% din totalul deficitului comercial al României, fără să se includă și îngrășămintele chimice. A ajuns la 87% în 2014, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Anul recordului nu este întâmplător și vom vedea de ce.

Trebuie precizat că ponderea „deficitului chimic” în totalul deficitului comercial al României s-a micșorat, în ultimii ani, dar NU din cauza scăderii celui dintâi, ci pentru că a crescut varietatea importurilor României, cu alte mărfuri, care și-au adăugat propriile deficite.

Recordurile ponderii deficitului comercial chimic în totalul deficitului comercial al României s-au înregistrat nu întâmplător în anii 2013- 2015. În 2012 s-a oprit producția colosului Oltchim.


Oltchim era cunoscut mai ales pentru policlorura de vinil, PVC-ul folosit la ferestre, dar și pentru numeroși alți compuși folosiți în multe alte industrii.

(Citiți și: ”Deficitul comercial a crescut cu peste 44% în S1. Niciun sector nu e pe plus”)

Importurile dominante acoperă jumătate din valoarea totală

Pentru topul importurilor celor mai mari importuri de produse chimice am ales cinci care acopereau jumătate din valoarea totală a celor mai importante 77, de peste 817 milioane de euro, în 2021.

Este evidentă dominația precursorilor polimerilor folosiți în mai toate industriile (culoarea galbenă), etilena și propilena care se remarcă dintre așa numitele „hidrocarburi aciclice”.

Din 2012 încoace, după precursorii polimerilor, dominația este împărțită între:

  • alcoolii (ca metanolul sau etanolul – culoarea roșie) folosiți în chiar în industria chimică, la fabricarea solvenților, dar și în producția de cosmetice, și în industria farmaceutică, pe de o parte și, pe de altă parte,
  • negrul de fum folosit în industria cauciucului, pentru anvelopele produse în cele 3 fabrici din România și pentru alte materiale din cauciuc, dar și pentru electrozi.

O istorie pilduitoare pentru cauzele deficitului comercial chimic

Topul celor mai importate produse ascunde o întreagă istorie a petrochimiei românești și a degringoladei pe care a suferit-o mare parte din industria chimică românească, care furniza materie primă și produse pentru mai multe industrii, din care am pomenit numai câteva mai sus.

Oltchim depindea mai ales de etilena (precursorul polietilenei) de la combinatul petrochimic Arpechim Pitești, de care era legat prin două conducte lungi de zeci de kilometri.

OMV a decis în 2008 să închidă secțiile de petrochimie de la combinatul Arpechim Pitești, care făcea parte din Petrom. Atunci s-a înregistrat un vârf al importului de „hidrocarburi aciclice”(precursorii polimerilor în mare parte, inclusiv etilena pentru PVC), de 129 de milioane de euro, cu 42% mai mult ca în 2007.

Oltchim a preluat secțiile de petrochimie ale Arpechim de la Petrom, dar decizia a devenit inutilă când acesta a oprit, în 2011, și rafinăria de la Pitești, de unde venea materia primă pentru petrochimie.

Atunci s-a înregistrat cel mai mare import de etilenă și alte hidrocarburi aciclice, de peste 222 milioane de euro, adică peste 30% din importurile de produse chimice și 5% din deficitul comercial al industriei chimice.

Un an mai târziu activitatea de producție a Oltchim a încetat. O parte din activele productive au fost preluate de Chimcomplex Borzești, care a salvat ce s-a mai putut salva și astfel se diminuează ponderile din tabelul de mai sus.

Anii 2013 și 2014 au fost anii nefericitelor recorduri în care „deficitul chimic” a fost de 86% și 87% din deficitul comercial total al țării.

Secțiile de petrochimie ale celorlalte combinate petroliere nu mai funcționau de ani buni. S-au vândut pe bucăți, cu excepția secției de polipropilenă (folosită la industria auto și electrotehnică, mai ales) de la Petromidia.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Una din cele mai proaste decizii a fost acceptarea renuntarii la petrochimia de la Arpechim, prin contracul de vanzare Petrom !
    Acum omv, care atunci nu avea nevoie de petrochimie, a rascumparat borealis de la Mubadala. si se axeaza pe petrochimie.. in austria
    As intreba sri, academia, universitarii, institute chimice au tras de maneca fpp cand a vandut petromul ?
    ce decizii strategice fac acesti bugetari ?
    as fi insistat sa pastreze arpechimul si as fi dat si oltchimul, pe 1 euro, doar sa nu rupa lantul petrochimic !
    am pastrat petrobraziul, ploiestiul geme de poluare cu atatea rafinarii
    despre dan ioan popescu nu se mai stie nimic, o vreme l a acoperit voiculescu !
    atunci lunar era la tuca show !

  2. Bravo Adrian,

    Ai scris acest articol foarte realist, din pacate si cu mult curaj !!!
    Din pacate si eu am lucrat decenii in domeniul acesta al chimiei si pertochimiei romanesti, la C.P. Brazi, actualul PETROBRAZI si la IITPIC – Bucuresti, actualul IPROCHIM Bucuresti, ambele muribunde acum si abia daca mai supravietuiesc dupa ce au trimis la somaj zeci de mii de romani nevinovati, in timp ce guvernantii traiesc ”bine-merci” cu salarii si pensii NESIMTITE !
    De fapt, daca ii intrabam pe guvernanti cine este vinovat de dezastrul pertochimiei romanesti (si al altor sectoare) ei dau din umeri si toti declara ca nu ei sunt vinovati: ”NOI NU STIM NIMIC” !!! – si totusi dezastrul care este f. vizibil, ei l-au produs, printr-o paguboasa (ca sa nu spunem altfel) guvernare sau administrare a problemelor petrochimiei romanesti (si nu numai) !!!
    ” Nici usturoi n-au mancat – nici gura nu le pute !” – vorba unui vechi proverb romanesc.
    Bravo, inca o data pentru acest articol foarte realist si scris cu f. mult curaj ! Felicitari sincere !
    Ioan.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Una din cele mai proaste decizii a fost acceptarea renuntarii la petrochimia de la Arpechim, prin contracul de vanzare Petrom !
    Acum omv, care atunci nu avea nevoie de petrochimie, a rascumparat borealis de la Mubadala. si se axeaza pe petrochimie.. in austria
    As intreba sri, academia, universitarii, institute chimice au tras de maneca fpp cand a vandut petromul ?
    ce decizii strategice fac acesti bugetari ?
    as fi insistat sa pastreze arpechimul si as fi dat si oltchimul, pe 1 euro, doar sa nu rupa lantul petrochimic !
    am pastrat petrobraziul, ploiestiul geme de poluare cu atatea rafinarii
    despre dan ioan popescu nu se mai stie nimic, o vreme l a acoperit voiculescu !
    atunci lunar era la tuca show !

  2. Bravo Adrian,

    Ai scris acest articol foarte realist, din pacate si cu mult curaj !!!
    Din pacate si eu am lucrat decenii in domeniul acesta al chimiei si pertochimiei romanesti, la C.P. Brazi, actualul PETROBRAZI si la IITPIC – Bucuresti, actualul IPROCHIM Bucuresti, ambele muribunde acum si abia daca mai supravietuiesc dupa ce au trimis la somaj zeci de mii de romani nevinovati, in timp ce guvernantii traiesc ”bine-merci” cu salarii si pensii NESIMTITE !
    De fapt, daca ii intrabam pe guvernanti cine este vinovat de dezastrul pertochimiei romanesti (si al altor sectoare) ei dau din umeri si toti declara ca nu ei sunt vinovati: ”NOI NU STIM NIMIC” !!! – si totusi dezastrul care este f. vizibil, ei l-au produs, printr-o paguboasa (ca sa nu spunem altfel) guvernare sau administrare a problemelor petrochimiei romanesti (si nu numai) !!!
    ” Nici usturoi n-au mancat – nici gura nu le pute !” – vorba unui vechi proverb romanesc.
    Bravo, inca o data pentru acest articol foarte realist si scris cu f. mult curaj ! Felicitari sincere !
    Ioan.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: