Deficitul comercial pe luna ianuarie 2018 a fost de 775 milioane euro, cu 28% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior. De remarcat ritmurile spectaculoase de creştere consemnate atât pe partea de export (+15,9%) cât şi pe partea de import (+17,3%). Din păcate, odată cu extinderea schimburilor comerciale de o asemenea manieră – importurile avansează mai repede decât exporturile – se majorează şi deficitul, deja cronic.
Iar asta chiar şi în condiţiile în care gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a urcat conjunctural la 91,2%, adică mai bine decât valorile consemnate pentru fiecare din cei trei ani anteriori.
După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 13 luni, doar în martie, mai şi august 2017 ritmul de creştere al exporturilor a fost peste cel al importurilor. Dar scorul câştigător a fost atât de strâns, încât până şi în aceste cazuri, deficitul comercial a continuat să crească. Cu alte cuvinte avem nevoie de un ritm semnificativ mai mare de creştere a exporturilor faţă de importuri, pentru a reduce deficitul în expansiune continuă din comerţul exterior.
Situația la zi (cu valori rectificate) pe ultimele 13 luni, pentru a putea vedea schimbările fiecărei luni faţă de aceeaşi lună din anul anterior se prezintă după cum urmează:
Situaţia pe destinaţii mari şi în structura pe sectoare
Schimburile cu țările din UE au fost de circa 4,15 miliarde de euro la export și 4,59 miliarde euro la import (76% din total la exporturi şi 74% la importuri). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 1,28 miliarde euro și importuri de 1,61 miliarde euro (24% din total la exporturi şi 26% la importuri).
Noutatea este debalansarea deficitului spre comerţul cu ţările non-euro. Acestea, deşi cumulează doar aproximativ un sfert din schimburile comerciale ale României au contribuit în prima lună a anului curent cu trei şeptimi la deficitul comercial înregistrat per total. Mai ales că în urmă cu doar trei ani, reuşeam să obţinem chiar mici excedente în relaţiile cu aceste ţări.
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,34 miliarde euro). Acest rezultat a susţinut rezultatele mai slabe consemnate pe segmentele de alte produse manufacturate ( unde mai avem de lucrat pe partea de ofertă şi de competitivitate) şi de produse agroalimentare ( aici nu prea avem scuze), ambele cu ponderi de aproape câte o cincime în deficitul comercial.
Din păcate, situaţia s-a înrăutăţit din nou semnificativ pe sectoare unde aveam în urmă cu ani avantaje comparative şi eram exportatori neţi. La produse chimice şi conexe situaţia este deosebit de gravă, cu un grad de acoperire sectorial redus la numai 30% iar la combustibili şi lubrifianţi, unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la un dezamăgitor 50%.
Aceste două sectoare de activitate (în care am dezafectat masiv capacităţile de producţie pe care le aveam înainte de 1989) au produs în ianuarie 2018 nu mai puţin de 102% din deficitul comercial al României. Practic, am ajuns să importăm carburanţi din ţări precum Bulgaria şi Ungaria, care nu au nici resurse proprii şi nici tradiţie în domeniu iar mai multe produse chimice nici nu se mai produc în ţară.
