duminică

5 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 ianuarie, 2023

Deficitul comercial pe care România îl înregistrează la capitolul bunuri de consum s-a menținut constant în primele nouă luni din 2022, la 3,5% din PIB, în vreme ce deficitul de la capitolul bunuri intermediare a înregistrat o creștere de la 5,9% din PIB în 2021 la 8,2% din PIB anul trecut, potrivit unui raport semnat de Ella Kállai, economist șef Alpha Bank România.

Analizând balanța comercială pe categorii de bunuri, România a înregistrat, în primele nouă luni din 2022, excedent în ușoară creștere la o singură categorie, respectiv carburanți și vehicule de pasageri (la 1,7% din PIB de la 1,2% din PIB).

Deficitul de la bunurile de capital a crescut ușor, de la 2% din PIB la 2,3% din PIB.


NOTĂ: Bunurile de capital sunt bunuri care se folosesc în procesul de producție și a căror durată de viață este de cel puțin un an. Acestea solicită o mare mobilizare de capitaluri și de forță de muncă înalt calificată. Mai multe detalii aici. Bunurile intermediare sunt acele bunuri care servesc la producerea altor bunuri și care se consumă integral sau se transformă profund cu fiecare proces de producție.

(Citește și: ”Schimbați modelul! Creșterea nominală a PIB e egală cu banii împrumutați pompați în PIB”)

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 12,3% din PIB în primele nouă luni din 2022, în creștere față de aceeași perioadă din 2021 (10,3%) sau 2020 (8,7%).

”Comparativ cu țările din jur, deficitele sunt mari și cronice”, avertizează Ella Kállai.

Sursă: Alpha Bank România

La bunurile intermediare, prețurile importurilor au crescut mai rapid decât prețurile exporturilor la fel cum s-a întâmplat și în celelalte țări din regiune. Creșterea prețului combustibililor, alimentelor și altor materii prime determinată de penuria generată de perturbările din lanțurile de aprovizionare din cauza pandemiei Covid-19 și a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a afectat toate țările dependente de aceste importuri.


”Ceea ce a moderat șocul înregistrat de comerțul cu bunurile intermediare în țările vecine a fost capacitatea de export semnificativă a producției lor autohtone specializate, punctează economista Alpha Bank România.

Cum s-a descurcat regiunea

În Cehia, exporturile au continuat să depășească importurile, dar cu un volum mai mic (1,5% din PIB) față de anii precedenți. Balanțele comerciale ale Poloniei și Ungariei au trecut însă pe deficit, importurile au depășit exporturile cu 2,9%, respectiv 6,8% din PIB în primele 9 luni din 2022 spre deosebire de aceeași perioadă a anilor precedenți, când exporturile au fost cele care au depășit importurile.

”Astfel, Polonia și Ungaria, la fel ca România, trebuie să se împrumute pentru a plăti importurile în exces față de exporturi, doar că în România necesarul de finanțare în raport cu PIB este de 4,2 ori mai mare decât cel al Poloniei și de 1,8 ori mai mare decât cel al Ungariei”, se arată în raportul citat.

Polonia este un producător de bunuri de consum, înainte de criza energetică valoarea exporturilor de bunuri de consum reușea să acopere nu doar importurile de bunuri de consum, ci și deficitul realizat la celelalte categorii de bunuri. În primele 9 luni din 2022, excedentul la bunurile de consum a scăzut și nu a mai putut acoperi deficitul în creștere abruptă la bunurile intermediare realizat cu țările din afara UE.

Ungaria, pe lângă faptul că este un producător de bunuri de consum, este și un producător de vehicule de pasageri, la ambele categorii înregistrând înainte de criza energetică excedente suficient de mari ca să acopere deficitul înregistrat la bunurile intermediare din afara UE. În primele 9 luni din 2022, excedentul la vehiculele de pasageri și bunuri de consum a scăzut și a acoperit doar parțial deficitul bunurilor intermediare în creștere semnificativă realizat cu țările din afara UE și zona euro.

Cehia este cu precădere producător de vehicule de pasageri și bunuri de capital; are excedent cu UE în cazul bunurilor de capital și excedent cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali în cazul vehiculelor de pasageri. În primele 9 luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, excedentul la bunurile de capital a scăzut, dar excedentul la vehiculele de pasageri s-a menținut și cele două excedente au acoperit deficitul bunurilor intermediare realizat cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali și deficitul bunurilor de consum realizat cu țările din afara zonei euro.

Criza energetică și a materiilor prime a crescut deficitul balanței comerciale internaționale cu bunuri intermediare în regiune.

”În România, această creștere nu a putut fi compensată de excedentele celorlalte categorii de bunuri, în aceeași măsură precum în țările din regiune. Capacitatea de export a producției autohtone s-a dovedit a fi un amortizor de șoc prea slab”, mai punctează Ella Kállai.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: