luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 ianuarie, 2023

România ar urma să înregistreze o recesiune tehnică la începutul acestui an, potrivit unei analiză a specialiștilor UniCredit Bank, în condițiile în care ritmul de creștere economică va încetini în 2023 la 1,3%, accelerând la 3,9% în 2024, potrivit raportului aferent primului trimestru.

Consolidarea fiscală treptată ar putea fi pusă pe pauză în 2024, care este un an electoral, deficitul bugetar fiind estimat la 4% din PIB în 2023 și 3,7% din PIB în 2024.

”Estimăm că inflația va atinge un vârf în primul trimestru din 2023, de peste 17% și va rămâne de două cifre până la sfârșitul anului 2023, scăzând la aproximativ 4,5% un an mai târziu. BNR ar putea duce rata de politică monetară la 7% în trimestrul întâi și să o mențină acolo anul acesta, înainte de a o reduce la 5% în 2024”, se arată în raportul semnat de Dan Bucșa, economist-șef pentru ECE și Mihai Jugravu, economist UniCredit România.

O recesiune tehnică superficială


În ciuda creșterii economice robuste din 2022, estimată la circa 4,7% din PIB, România se va confrunta totuși cu o recesiune tehnică în prima parte a acestui an, pe fondul scăderii consumului privat.

După epuizarea economiilor acumulate în timpul pandemiei, puterea de cumpărare a gospodăriilor românești a scăzut anul trecut, specialiștii UniCredit anticipând că salariile reale vor scădea și în 2023.

”În plus, condițiile financiare vor continua să se înăsprească deoarece rata variabilă a dobânzii aplicată contractelor de împrumut este ajustată cu o întârziere de un trimestru și va rămâne ridicată pe tot parcursul anului 2023”, se arată în raport.

În ceea ce privește evoluția investițiilor, acestea ar urma să fie încurajate de cheltuielile publice, în special de proiectele cu finanțare europeană sau de cele din PNRR.

Ajustarea fiscală graduală, întreruptă de alegeri


Economiștii băncii italiene anticipează o ajustare fiscală graduală, deficitul bugetar scăzând de la 6% din PIB în 2022 la 4% din PIB în 2023 și la 3,7% din PIB în anul electoral 2024.

”Ne așteptăm ca subvențiile pentru energie să fie menținute până după alegerile din 2024, fiind finanțate integral prin taxe suplimentare pe sectorul energetic”, susțin ei.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, raportul anticipează o reducere treptată a acestuia, de la 9,2% din PIB în 2022, la 7,3% în 2023 și 5,6% în 2024. Cu toate acestea, România va continua să aibă fluxuri stabile negative de capital. Cu alte cuvinte, deficitul de cont curent va fi mai mare decât investițiile străine directe atrase și fondurile europene încasate de la Bruxelles.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: