În ciuda unei creșteri economice de 5,8% din PIB în primul semestru din 2022, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, perspectivele pentru a doua jumătate a anului nu sunt prea optimiste, România urmând să resimtă efectele negative ale scăderii cererii globale, potrivit unei raport transmis investitorilor de analiștii BCR.
”Având în vedere structura slabă din spatele creșterii PIB-ului în primul semestru al anului 2022 și așteptările unui efect de contracție al cererii externe în a doua jumătate a anului, recesiunea tehnică nu poate fi exclusă, deși aceasta nu face parte din scenariul nostru de bază în prezent. Vedem o contracție secvențială în trimestrul al treilea din 2022, urmată de stagnare în trimestrul al patrulea”, se arată în raportul citat.
”Cifrele trimestriale spun o poveste slabă cu privire la fundamentele creșterii economice”, mai spune raportul.
Economiștii BCR punctează că evoluția PIB-ului ar putea fi mai favorabilă dacă executivul va injecta 3,9 puncte procentuale din PIB în ultimele cinci luni ale anului, pentru a-și atinge ținta de deficit bugetar.
În contextul datelor, specialiștii și-au revizuit prognoza de creștere de la 5,1% din PIB la 6% din PIB pentru acest an, dar și-au revizuit în jos estimarea pentru anul viitor, de la 4% din PIB la 2,7% din PIB.
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat miercuri datele semnal privind creșterea economică din T2 2022, de 2,1% față de primul trimestru, respectiv 5,3% față de T2 2021.
Pe partea ofertei, creșterea PIB real a fost determinată de comerț și servicii, care au adăugat 5,3 puncte procentuale la rata anuală de creștere de 5,3% din trimestrul al doilea. Construcțiile au avut o contribuție pozitivă redusă de 0,1 puncte procentuale, în timp ce industria a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, iar impozitele nete au adăugat 0,3 puncte procentuale. Contribuția agriculturii a fost zero.
Pe partea cererii, variația stocurilor a contribuit decisiv la rata de creștere de 5,3%, cu 7,3pp, consumul populației a adăugat 4,7pp și formarea brută de capital fix 0,6pp. Consumul public a scăzut cu 0,1 pp. Exporturile nete au avut o contribuție negativă mare de -7,2 puncte procentuale.
Deflatorul PIB a fost de 15,7% în primul trimestru din 2022, determinat de creșterea cu 39,9% a prețurilor din industrie. Prețurile la importurile de mărfuri au crescut cu 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar cele ale exporturilor cu 16,3%.
***
