Șeful fondului de salvare al UE și unul dintre arhitecții Pactului de Stabilitate și Creștere, Klaus Regling, avertizează asupra pericolului ca blocul comunitar să se ambiționeze să respecte reguli fiscale care au devenit ”ilogice din punct de vedere economic”, transmite Euractiv.
Klaus Regling, care conduce Mecanismul European de Stabilitate, este considerat arhitectul german al regulilor fiscale europene care limitează cheltuielile pe care le pot face guvernele statelor membre. La începutul anilor ’90 el a fost implicat în negocierea pactului de stabilitate și creștere.
Potrivit acestor reguli, datoria publică ar trebui să se mențină sub nivelul de 60% din PIB, iar deficitul bugetar sub 3% din PIB. Regulamentul impune totodată o metodologie strictă de reducere a datoriei publice în situația în care nivelul datoriei depășește pragul menționat.
Într-un interviu publicat în Der Spiegel, Klaus Regling a declarat că regulile fiscale ale UE trebuie adaptate condițiilor economice din prezent.
”Ratele de dobândă sunt mult mai reduse în prezent față de acum 30 de ani, în consecință nivelul datoriilor poate fi la rândul său mai mare fără a pune presiune pe bugete”, a explicat Regling.
Întrebat despre reticența specific germană față de datorii prea mari, șeful MES a precizat că echilibrul este cheia.
”Există limite ale datoriei și acestea nu trebuie depășite. Dar în Germania nu este neobișnuit ca oamenii să adopte părerea că datoria publică în sine este problema. Această viziune este greșită”, a comentat el.
În perioada 2001-2008, Regling a fost responsabil pentru implementarea regulilor fiscale, având funcția de director general pentru afaceri economice în cadrul Comisiei Europene. Acum el se teme că pactul de stabilitate și creștere ”își va pierde din credibilitate, din cauză că respectă niște reguli care nu mai au sens din punct de vedere economic”, a comentat oficialul.
Concret, el a făcut referire la mecanismul de reducere drastică a nivelului datoriei dacă acesta depășește 60% din PIB. ”Dacă acesta ar fi implementat la virgulă, un stat precum Italia ar trebui să aibă excedente bugetare de 6-7% din PIB în fiecare an. Acest lucru nu este fezabil și nu are sens”, a declarat Regling.
Proces de consultare pentru reforma cadrului fiscal european
Premierul italian Mario Draghi susține acest punct de vedere, solicitând de mult timp o reformă a regulilor fiscale.
Regulile privind nivelul deficitului și al datoriei sunt suspendate până în 2022, după ce executivul european a activat o clauză de urgență pentru a le permite guvernelor europene să lanseze măsuri de stimulare a economiei pentru revenirea din pandemie.
Pe 19 octombrie, Comisia Europeană va lansa un nou proces de consultare cu statele membre pentru reformarea regulilor fiscale. Italia, Franța și statele de la periferie vor solicita cel mai probabil o poziție mai relaxată care să permită majorarea cheltuielilor pentru investiții. Li se vor opune însă statele ”frugale” precum Austria și Cehia vor solicita respectarea cu strictețe a regulilor.
”Regula potrivit căreia statele europene trebuie să își mențină deficitul public sub nivelul de 3% din PIB și-a dovedit valoarea. Nivelul datoriei de 60% din PIB, pe de altă parte, nu mai este relevant și ar trebui ajustat așa încât să reflecte mediul diferit. Politicienii ar trebui să știe că o țară se poate împrumuta prea mult, dar și prea puțin”, a comentat Klaus Regling.
