Industria a intrat din nou în recul în aprilie: Cifra de afaceri pe total piaţă (internă şi externă) a scăzut cu 10,6% față de martie în termeni nominali, pentru a doua oară în acest an, iar comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 10,7%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Față de aprilie 2021, cei doi indicatori sunt încă în creștere, ca și cei pe primele 4 luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar industria a avut o contribuție negativă (-0,1%) la creșterea economică din Trimestrul 1, de 5,2% față de ultimul trimestru din 2021, altfel – surprinzător de mare.
Și, chiar dacă au crescut în ritm anual, sporul comenzilor noi a decelerat până la 13% în aprilie (de la 27,4% în martie), cea mai slabă evoluție din luna noiembrie 2021, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT).
Statisticile confirmă situația dificilă în care se află industria României, corelată cu dificultățile înregistrate în Zona Euro, principalul partener economic al României, unde producția industrială abia a crescut cu un ritm lunar de 0,4% în aprilie, după ajustarea cu o dinamică lunară de 1,4% din martie, potrivit datelor Eurostat, citate de BT.
(Citiți și: „Urgența: Economia 4.0 – ce pune România în locul scăderii de la industria prelucrătoare?”)
În perioada ianuarie – aprilie 2022 producția industrială din Zona Euro „s-a ajustat cu 0,6% an/an, evoluție determinată de suprapunerea șocurilor din sfera ofertei și de consecințele evenimentelor din Ucraina”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză al BT în raportul citat.
Semne de oboseală pe fundalul decelerării creșteri anuale
Conform INS, cea mai mare scădere a valorii comenzilor noi a fost în industria bunurilor de folosință îndelungată (-29,4%, în aprilie față de martie), dar aceasta este mai degrabă expresia anticipării reducerii consumului privat de produse electronice și echipamente casnice, care intră în această categorie.
Mai îngrijorătoare este scăderea (aprilie / martie) din industria bunurilor intermediare (-13,4%, care se referă inclusiv la produsele și echipamentele comandate din afara țării), și cea din industria bunurilor de capital (-8,1%, care este cea a achizițiilor firmelor).
Creșterea față de anul trecut se conservă, dar ritmurile anuale și-au redus accelerația, ca în cazul comenzilor noi de bunuri intermediare, care au crescut pentru a 20-a lună consecutiv în aprilie, dar cu o dinamică anuală în temperare până la 14,2% – spune raportul BT.
Acesta este minimul înregistrat în februarie 2021, când sechelele pandemiei erau încă persistente.
La fel, s-a temperat și creșterea aprilie / aprilie a comenzilor de noi de bunuri de capital, până la 12,7% cea mai redusă din februarie), chit că au urcat pentru a șasea lună la rând.
Ca urmare, scade și valoarea afacerilor din industrie
Tendințele comenzilor noi se reflectă mai devreme sau mai târziu în valoarea afacerilor din industrie.
După o scădere relativ mică, de 0,7% a cifrei de afaceri din industrie (totală, pe piața internă și pe piața externă) în ianuarie față de decembrie, aprilie a consemnat una mult mai substanțială, de 10,6% față de martie.
Industria prelucrătoare a scăzut cu 10,5% față de martie. Și, din nou, îngrijorează cel mai mult scăderile din industria bunurilor de capital, care este o măsură a investițiilor companiilor (-12,6%), și cea a bunurilor intermediare, care este o măsură a comenzilor externe (-11,9).
Nu mai puțin îngrijorează scăderea de 12,4% a industriei energetice, care poate fi o măsură a cererii venite din industria prelucrătoare.
Iar perspectivele cererii venite din Zona Euro nu sunt încurajatoare.
„Conform celor mai recente prognoze macroeconomice agregate de Bloomberg PIB-ul Zonei Euro ar putea crește cu ritmuri anuale în decelerare de la 2,6% în 2022, la 2,1% în 2023, respectiv la 1,9% în 2024”, spune raportul BT.
***
