Legea pensiilor trece prin guvern cu tot cu o ”bombă cu ceas”. Marcel Boloș cere coaliției să își asume efectele bugetare: cost suplimentar de 55 mld. pe an

Guvernul a aprobat joi, după o ședință cu scandal, – amânată și mai apoi întreruptă și suspendată – proiectul noii legi a pensiilor. Aceasta va merge spre aprobare în Parlament.

(Citește și: ”Proiect – Legea pensiilor pentru cetățenii obișnuiți: noul mod de calcul, vârstele de pensionare, stimularea creșterii anilor de cotizare”)

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a avizat cu greu proiectul, disputele pe marginea impactului acestei legi amânând joi, de trei ori, finalizarea ședinței de guvern.

Noua lege a sistemului public de pensii este jalon esențial PNRR și, teoretic, a fost discutată și agreată în Coaliție înainte să fie pusă pe ordinea de zi a ședinței de guvern.

”Bomba cu ceas” din noua lege: scade la 25 de ani, de la 30, contribuția de calcul a pensiei

Cea mai mare problemă a acestui proiect de lege provine din schimbarea modului de calcul, pe următoarea formulă, care ia în calcul, practic, doar 25 de ani de contribuții, nu 35:

La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:

• a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
• b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
• c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Ce a aprobat PNL în Coaliție? cost anual, 55 mld.

Nu este clar în ce măsură conducerea PNL a știut pe ce își dă acceptul, problemele din Coaliție începând înaintea ședinței de guvern după ce președintele PNL, Nicolae Ciucă, a cerut clarificări după ce ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că impactul ar fi de 55,6 miliarde de lei, iar suma pe care a primit-o de la Ministerul Finanțelor este diferită.

Din calculele Ministerului Finanțelor, pensiile vor costa în 2024 cu peste 30 de miliarde de lei mai mult decât în prezent.

(Citește și: ”Scandal în coaliție – Stagiul de cotizare scade de la 30 la 25 de ani în calculul pensiilor, adică 55 mld. anual în plus de la Buget”)

Paradoxal, ambele cifre sunt reale:

Totalul la care s-a referit Ministerul Finanțelor, de 30 de miliarde de lei, este impactul pentru anul 2024, când vor avea loc două majorări ale pensiilor:

• de la 1 ianuarie, pensiile se indexează cu 13,8%
• de la 1 septembrie urmează majorarea generată de intrarea în vigoare a viitoarei legi a sistemului public de pensii, care va crește cu o medie de 40% pensiile actuale. Banii suplimentari se vor plăti doar patru luni – septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.

Impact în 2025. Impactul de 55,6 miliarde de lei, despre care a vorbit ministrul Muncii reprezintă costul suplimentar, pe un an întreg, implicat de aplicarea viitoarei legi a pensiilor publice și înseamnă 3% din PIB.

Această sumă se va adăuga integral în 2025 la bugetul pensiilor. Dar, în afara acestui plus de trei pp din PIB, la cheltuielile cu pensiile din 2025 vor mai fi și sumele reprezentând indexarea pensiilor, la începutul anului, conform formulei: rata inflației plus jumătatea din creșterea salariului mediu pe economie.

Avertismentele economistului Ionuț Dumitru

„Pensiile reprezintă azi peste 8% din PIB, iar 40% majorare înseamnă încă peste trei puncte procentuale din PIB pentru un an întreg. Sigur, vor intra în vigoare la 1 septembrie, o parte din creșteri, dar asta înseamnă, oricum, la un an întreg – peste 3% din PIB; ceea ce dinamitează tot ce înseamnă construcție bugetară”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, marți, în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”.

Parte din majorarea ce va rezulta din aplicarea viitoarei legi a sistemului public de pensii vine din noul mod de calculare a pensiilor, a mai spus Ionuț Dumitru, care s-a arătat sceptic că România își permite astfel de majorări:

(Vezi și: ”VIDEO / Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank: ”Creșterile de pensii recent anunțate vor dinamita orice construcție bugetară a anului 2024”)

„Cea mai mare parte a impactului de anul viitor va veni din indexarea normală a pensiilor, care înseamnă rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Înțeleg că sunt 13 – 14 puncte procentuale, majorare. Dar, mare parte din efectul acela de 40% este adus de o modificare a schemei de calcul a punctajului – nu mai împărțim la 30 de ani, ci la 25 de ani, care aduce, practic, o creștere de 20%. Așa am văzut în forma aceasta de proiect de lege care a apărut zilele trecute. E un subiect pe care ar trebui să-l discutăm cu mai multă atenție. Își permite România să crească pensiile cu 40%, într-un an, în condițiile în care are, oricum, un decalaj de recuperat?”

Ministrul de Finanțe se acoperă cu observații la aviz

În consecință, ministrul Marcel Boloș a avizat favorabil proiectul Legii pensiilor, dar “condiționat de următoarele măsuri”, șase la număr.

Măsurile cerute de Marcel Boloș sunt:

• asumarea unui pachet legislativ de majorare a veniturilor bugetului de stat, începând cu 2025, care să asigure un nivel suplimentar minim de 1,8% din PIB
• asumarea de către guvern a depășirii țintei de deficit bugetar
• posibilitatea aplicării etapizate a legii dacă se constată deteriorarea evoluției deficitului bugetar
• consolidarea capacității instituționale a ANAF, inclusiv digitalizarea
• asumarea unui pachet legislativ suplimentar de combatere a evaziunii fiscale
• continuarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice

Cheltuielile cu pensiile vor urca la aproximativ 11% din PIB

În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul și-a sumat reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070.

Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB, scria în documentul respectiv, se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.

(Citește și: „De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului„)

Acest mecanism de monitorizare, se mai preciza în documentul parte din PNRR, va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.

Prin PNRR se stabilea controversatul procent limită pe care trebuie să-l aibă pensiile, la 9,4% din PIB.

Acest procent a fost criticat de PSD ca fiind prea mic (înainte ca social-democrații să intre la guvernare cu PNL), formațiune ce solicita un prag de 11% în PIB.

Premierul Marcel Ciolacu a explicat în septembrie că plafonul a fost eliminat după discuțiile cu Ursula von der Leyen.

(Citește și: „Premierul Ciolacu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile„)

***